Ultimul apel pentru sesizarea neconstituționalității legii cartelelor prepay: Băsescu către CCR

Nouă organizații neguvernamentale au cerut azi președintelui Traian Băsescu să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi.

După ce legea a fost adoptată în procedură de urgență de ambele camere ale Parlamentului, CCR rămâne garantul respectării drepturilor omului la viață privată. Sesizarea Curții nu poate fi însă făcută înainte de promulgare (conform legii de funcționare a acesteia – 47/1992), decât de următorii: Avocatul Poporului, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Președintele României sau un număr de 50 de deputați și 25 de senatori. Întrucât nu s-a primit niciun răspuns în urma apelului similar făcut săptămâna trecută către Avocatul Poporului și președinții celor două camere, și nici nu există semnale că legea ar fi fost contestată la CCR, organizațiile semnatare fac acest ultim apel azi către Președinția României.

Dacă legea nu va ajunge în analiza CCR înainte de promulgare, ultima șansă pentru ca ea să nu intre în vigoare ar fi ca Președintele României să o trimită înapoi Parlamentului pentru reexaminare.

Mai jos, textul integral al solicitării, pe care-l puteți lua cu copy/paste și trimite personal la Președinția României, dacă doriți ca această lege să nu fie aplicată. Scrie-i și tu președintelui Băsescu – pe adresa procetatean@presidency.ro - să sesizeze la CCR neconstituționalitatea Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi.

Domnului Traian Băsescu, Președintele României

Ref: Solicitare sesizare CCR înainte de promulgare

Stimate domnule președinte,

Organizațiile semnatare consideră că Legea privind modificarea și completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice adoptată pe 2 iulie, de Camera Deputaților în procedură de urgență  afectează grav dreptul la viață privată consfințit de Constituție și vă solicită să sesizați Curtea Constituțională cu privire la potențiale aspecte de neconstituționalitate.

Legea adoptată este neclară și are influențe asupra mai multor domenii decât cartelele telefonice preplătite. De exemplu:

• toți cetățenii care se conectează le sisteme WiFI gratuite sau nu vor trebui identificați;
• toți cei 10 milioane de utilizatori de cartele pre-pay trebuie să se înregistreze în termen de 12 luni de la data adoptării legii, în caz contrar serviciul le este dezactivat;
• înregistrarea utilizatorilor se face în condiții incerte, nu se știe cine are acces la baza de date, de ce este necesar CNP-ul utilizatorilor etc.

 
Legea a fost inițiată de Guvern în luna aprilie 2014 a fost aprobată rapid de Senatul României (în 2 iunie), și chiar mai rapid de Camera Deputaților (2 iulie). Asta în ciuda protestelor venite din partea societății civile, și chiar a furnizorilor de servicii de comunicații electronice, care cereau dezbatere publică pe această temă și mai ales renunțarea la o astfel de măsură.

Guvernul a adoptat această inițiativă – contestată de societatea civilă – la numai o zi după ce, prin decizia din 8 aprilie 2014 a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), fusese invalidată Directiva 2006/24/CE a Parlamentului European, privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie și internet – cunoscută și ca „Directiva Big Brother” – pe motiv că aceasta reprezintă o imixtiune deosebit de gravă și disproporționată în drepturile fundamentale la respectarea vieții private și la protecția datelor cu caracter personal.

Organizațiile semnatare consideră că legea urmează același caracter disproporționat al directivei recent invalidate de instanța europeană, întrucât, sub pretextul protejării securității naționale, toți cetățenii sunt considerați suspecți și sunt supravegheați într-un stil orwellian, specific unei societăți totalitare.

Semnatarii sunt indignați că Guvernul și Parlamentul României continuă să ia decizii peste capul cetățenilor și într-un total dispreț față de obligativitatea consultării acestora în procesul legislativ. Proiectul NU a fost transmis societății civile și industriei înainte de adoptarea de guvern și niciuna dintre comisiile Senatului NU a fost interesată de alte opinii. Comisiile Camerei Deputaților sesizate pe fond doar au simulat dezbaterea publică și au adoptat proiectul la o zi după ce președintele Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicații a afirmat public că se așteaptă amendamente și că proiectul va mai fi dezbătut deabia în sesiunea ordinară din toamnă.

În acest stil tradițional de ne-dezbatere publică riscăm să intre în vigoare legi lacunare și care nu au practic niciun efect benefic   serios dar care aduc atingere drepturilor fundamentale ale cetățenilor.

Istoricul adoptării acestui proiect ne arată adevarata față a României digitale dorită de guvernanți: un spațiu virtual în care cetățenii să dea cu subsemnatul pentru orice utilizare a tehnicilor de comunicație și în care datele să fie accesibile direct și fără mandat tuturor serviciilor secrete și nesecrete.

Trebuie precizat că legea este a patra tentativă de a impune o astfel de reglementare în România în ultimii trei ani[3], toate fiind respinse până acum în diverse stadii în Parlament. Amintim și că peste 1500 de organizații prestigioase și cetățeni au semnat până acum o petiție împotriva activităților de supraveghere în masă din România (http://coliberator.ro/petition/).

Organizațiile semnatare vă solicită să acționați în spiritul mandatului dvs. și să vă exercitați atribuțiile legale, sesizând Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea acestei legi, care afectează grav dreptul la respectarea vieții private, înainte de promulgarea ei.
 
Semnatari:

Maria-Nicoleta Andreescu, Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
Bogdan Manolea, Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet (ApTI)
Mircea Toma, ActiveWatch
Ioana Avădani, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI)
Ștefan Cândea, Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI)
Vasile Crăciunescu, Geo-spatial.org
Tiberiu Turbureanu, Fundația Ceata
Oana Preda, Centrul de Resurse pentru Participare Publică
Mihail Bumbeș, Miliția Spirituală

Susțin demersul:

Toma Pătrașcu, Asociația Secular Umanistă din România (ASUR)
Gabriel Petrescu, Director Executiv, Fundația pentru o Societate Deschisă