Într-un comunicat de zilele trecute, USR a anunțat că legea pe care a inițiat-o împotriva manipulării online a fost adoptată tacit în Senat. Mai mult, deputatul care a inițiat această lege face o afirmație și mai halucinanta legată de acest proiectul de lege. 

Curtea Constituțională Română a publicat motivarea deciziei prin care a declarat neconstituțională publicarea declarațiilor de avere pe site-ul ANI, precum și declararea veniturilor soților.

Citind despre faptul ca în textul deciziei se vorbește despre riscurile AI, am fost inițial entuziasmați că vom vorbi - probabil prima dată într-o decizie a CCR - despre riscurile AI, despre care mai tot menționat aici.

Însă unicul paragraf în care se menționează AI, ne-a schimbat opinia. 

De obicei vorbim despre libertatea de exprimare și drepturi fundamentale. Dar, în ultima vreme, mai multă lume ne întreabă “bine, dar ce facem cu combatarea dezinformării?”. După un brainstorming rapid, iată câteva idei în acest sens.

Biroul Electoral Ilfov a decis pe 13 mai ștergerea de pe internet a unui editorial din publicația Aktual24, iar decizia a fost menținută pe 14 mai de Biroul Electoral Central. Editorialul critica agresivitatea limbajului unuia dintre candidații la președinție și îndemna cetățenii să iasă la vot.

Biroul Electoral Central (BEC) a publicat o primă serie de decizii care vizează respectarea reglementărilor privitoare la campania electorală în mediul online în perioada 4-6 aprilie 2025. Cele mai multe dintre aceste decizii BEC sunt, de fapt, încălcări ale libertății de exprimare a simplilor utilizatori de rețele sociale. Prin urmare BEC împiedică alegătorii să își exprime liber opiniile și preferințele politice.

Am afirmat în comunicatul nostru de săptămâna trecută, generat de o decizie controversată a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA), că această instituție și-a lărgit ilegal domeniul de aplicare a legii audiovizualului la tot conținutul video online. În plus, am afirmat că CNA ia măsuri disproporționate în ceea ce privește acest conținut online, comparativ cu serviciile radio-TV clasice. 

E important de subliniat că nu este vorba doar de un singur caz problematic sau discutabil (de altfel am citat 6 cazuri distincte în comunicatul menționat). Avem de-a face cu o problemă sistemică ce relevă modul inadecvat în care CNA acționează în ceea ce privește conținutul online, ceea ce generează un pericol substanțial de cenzură sistematică pe termen mediu și lung. 

Explicăm în continuare detaliile juridice, tehnice și logice pe care se bazează aceste afirmații:

Un bărbat întreabă oameni, pe stradă, dacă să ia trenul sau metroul până la o stație anume, în Amsterdam. Peste câteva minute, se reîntâlnește cu aceiași oameni pe stradă, doar că acum le știe numele, știe unde lucrează și le cere să confirme aceste informații. Noi vedem toate astea într-o filmare difuzată în emisiunea olandeză Eva, la finalul anului 2024. Bărbatul care a identificat oamenii, pe stradă, este jurnalistul Alexander Klöpping.