Comisia Europeană ar putea să reglementeze "conținutul ilegal online" până în mai 2018

Posted on: 31 October 2017
By: George Hari Popescu

Comisia Europeană ar putea să emită o legislație specifică administrării “conținutului ilegal online” până în luna mai 2018, dacă sistemele de autoreglementare nu vor funcționa, a spus comisarul european Mariya Gabriel, responsabil pentru economia și societatea digitală, la dezbaterea din 30 octombrie, de la sediul Reprezentanței Comisiei Europene în România. La eveniment au participat diverși actori vizați de această inițiativă: antreprenori independenți, reprezentanți ai unor companii private, membri ai societății civile.

În 28 septembrie 2017, Comisia Europeană (CE) a publicat un document de poziție intitulat „Combaterea conținutului ilegal online”. Potrivit unui articol publicat de EDRi.org (citește versiunea în română a articolului), abordarea Comisiei Europene se bazează pe strigătele din ce în ce mai puternice pentru ca cineva să facă ceva în legătură cu lucrurile rele care se întâmplă online. EDRi conideră că, în spatele așa-zisului „cod de conduită” în privința hate speech, legea este pusă pe plan secundar, în urma termenilor și condițiilor companiilor. Pe de altă parte, există o lipsă totală de interes pentru investigarea și urmărirea în justiție a publicării de materiale teroriste.

Mariya Gabriel a reamintit că există deja o colaborare strânsă între CE și cele mai mari platforme de conținut online, însă conținutul raportat ca “ilegal” nu este întotdeauna îndepărtat cu promptitudine. Propunerea Comisiei este ca platformele să fie mai responsabile în privința monitorizării conținutului găzduit și mai transparente în afișarea pe site a politicilor de gestionare a conținutului.

Cu toate acestea, Gabriel a ținut să menționeze că:

platformele nu sunt exceptate de la directiva e-commerce, doar că trebuie să fie mai proactive;
platformele trebuie să colaboreze cu organele oficiale din statul respectiv, pentru a ajunge la urmăriri în justiție, dacă este cazul;
utilizatorii vor putea depune contra-notificări, dacă se vor simți nedreptățiți în urma îndepărtării conținutului încărcat de ei.

Comisarul european a precizat că există unele încercări de inițiative legislative naționale în domeniul combaterii conținutului “ilegal” online, dar CE dorește să prevină aceste gesturi printr-o legislație unică.

Bogdan Manolea, director executiv ApTI, a reamintit că business-urile private nu vor fi tentate să țină cont de principii precum drepturile omului, din cauza modelului lor de business și nici nu au o obligație legală de a face acest lucru. O viitoare legislație privind conținutul online va pune presiune pe mediul de afaceri. Mariya Gabriel a spus că există preocupări privind modul de separare a companiilor mici de cele mari, în așa fel încât presiunea să fie echilibrată, însă deocamdată nu au fost puse la punct criteriile de separare.

Pe de altă parte, ea și-a arătat îngrijorarea față de faptul că, deși avem o legislație privind piața unică digitală, business-urile din UE sunt mai fragmentate și lipsite de colaborare ca oricând.

Am uitat de educație?

Nicoleta Fotiade (Mediawise Society) a atras atenția că nu se pomenește nicăieri educația în comunicarea Comisiei și a accentuat faptul că, atunci când vrei să contracarezi riscurile, trebuie să oferi ceva la schimb. Comisarul european a răspuns că trebuie introdus un nou drept digital în UE, și anume media literacy, pentru că, în acest caz, schimbarea nu se poate face printr-o directivă. Această soluție ar fi una pe termen lung și ar asigura un fundament solid în educația digitală din UE.

Discuția de la sediul Reprezentanței CE în România a arătat că există multe nuanțe atunci când vrei să administrezi conținutul “ilegal” online, de la definiția acestui tip de conținut până la modul în care mașinile sau algoritmii vor face diferența dintre conținut care îndeamnă la acte teroriste, ură sau xenofobie și conținut ironic, umoristic și parodii. Cert este că viitoarea legislație va pune o nouă presiune pe companiile din comunitatea europeană, dincolo de responsabilizarea pe care Comisia și-a stabilit-o ca scop primordial în acest domeniu.