Libertatea de exprimare trebuie înțeleasă corect și în contextul protecției datelor personale

Scrisoare deschisă către Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal

Freedom of speech must be understood correctly within the framework of personal data protection

Open letter to the National Supervisory Authority for Personal Data Processing

English translation below

Vă adresăm această scrisoare deschisă în contextul controverselor publice create de solicitarea pe care ați adresat-o jurnaliștilor de la RISE Project, de a vă furniza informații referitoare la postarea pe pagina de Facebook a unui material jurnalistic.

În calitatea noastră de organizații de drepturile omului, susținând atât drepturile la libertatea de exprimare și libertatea presei, cât și dreptul la viață privată, am dori să facem câteva precizări care sperăm să vă fie utile în abordarea unor situații similare cu cea de față, în special cu privire la libertatea de exprimare (pentru că știm că zona de date personale și viață privată este obiectul dvs. de activitate), precizări care ar putea să vă ajute în a înțelege reacția fără echivoc a autorităților europene. De asemenea, sugeram că Autoritatea are nevoie urgentă de implementarea unui sistem de lucru în solicitările care privesc prelucrarea datelor în scop jurnalistic.

1. Nu doar viața privată este un drept fundamental, ci și libertatea de exprimare

Atât dreptul la viață privată, cât și dreptul la libertatea de exprimare se bucură de un regim egal, niciun drept nefiind deasupra celuilalt. O autoritate nu poate invoca în mod arbitrar restricții asupra dreptului la libertatea de exprimare, cu atât mai puțin când este vorba despre un subiect de interes public, precum în cazul de față. Pentru a decide care dintre cele două drepturi primează într-o speță, acestea trebuie puse în balanță, fiind necesar a se efectua un echilibru corect, luându-se în calcul particularitățile fiecărui caz.A reduce discuția doar la cele 3 derogări din art. 7 din Legea 190/2018 reprezintă o abordare simplistă, câtă vreme este clar că scopul Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) nu este de a limita libertatea de exprimare. În același timp, există numeroase acte normative privind drepturile omului semnate de România (nominalizăm aici doar două - Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și Convenția Europeană a Drepturilor Omului) ce trebuie luate în considerare atunci când este vorba de un conflict între două sau mai multe drepturi. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) are o vastă jurisprudență ce vorbește despre punerea în balanță a dreptului la libertatea de exprimare și a dreptului la viață privată, iar acest test de echilibrare ia în considerare cel puțin 6 factori extrem de importanți ce trebuie considerați în fiecare caz în parte. Așadar ar fi fost necesar ca ANSPDCP să ia în calcul - atât în discuțiile interne, dar și în clarificările publice ulterioare - aceste aspecte ce țin de proporționalitate și cântărirea justă a celor două drepturi fundamentale.

2. Protecția surselor în cazul jurnaliștilor este crucială pentru garantarea dreptului la libertatea de exprimare

Protecția surselor jurnalistice este una din condițiile de bază în garantarea libertății presei. Jurisprudența CEDO subliniază cu consecvență că încercarea de a obliga un jurnalist să își dezvăluie sursele încalcă dreptul său la libertatea de a primi și distribui informație, deci încalcă dreptul său la libertatea de exprimare. Curtea a considerat că obligarea jurnaliștilor la a-și dezvălui sursele afectează libera circulație a informației, în detrimentul democrației, drept pentru care poate fi justificată doar în cazuri excepționale.

De aceea este absolut normală reacția jurnaliștilor și a instituțiilor europene când au aflat că Autoritatea ar fi cerut „sursa” informațiilor protejate de RISE Project. Aici considerăm că ar fi rolul Autorității de a ține cont de sensibilitățile conflictului dintre drepturi, în primul rând pentru a preciza de ce în acel caz nu se aplică excepțiile pentru colectarea de date în scop jurnalistic. În al doilea rând dacă decide că trebuie să meargă mai departe, nefiind vorba de derogări, Autoritatea trebuie să precizeze că solicitarea de surse în aceste cazuri nu se referă la sursele jurnalistice, ci, mai degrabă, urmărește să identifice dacă datele sunt colectate direct de la persoana vizată sau din alte surse (sau surse publice), pentru eventuala aplicare a articolelor 13 și 14 din GDPR.

Nu putem decât să sperăm că, de fapt, avem de a face mai degrabă cu o inadecvare a comunicării, decât cu o dorință de a avea acces la sursele jurnaliștilor.

3.  Amenințările nu au ce să caute într-o adresă din partea unei autorități publice

Solicitarea dvs. către RISE Project indică faptul că sunt pasibili de o amendă de 3000 de lei pe zi, pentru fiecare zi de întârziere cu răspunsul la solicitarea dvs., răspuns ce are termen limită de 10 zile. În plus i-ați mai anunțat și că sunt pasibili de o amendă de până la 20.000.000 de euro pentru încălcarea art. 83 din Regulamentul general privind protecția datelor, subliniind în textul redactat de dvs. referința la „neacordarea accesului”.

Aceasta sună a amenințare (deși textul e conform cu prevederile Regulamentului), iar partea legată de „accesul’ la documente ridică același probleme ca și cele de mai sus. Cu atât mai mult cu cât nimeni în Europa n-a acordat încă vreo amendă de 20 de milioane de euro. De fapt, nici măcar de 1 milion. Credem că nici măcar de 100 000.

În concluzie, față de cele 3 puncte mai sus menționate, observăm că solicitarea formulată către RISE Project a lăsat impresia unei acțiuni făcute în grabă, fără o analiză temeinică a situației, ceea ce a alimentat convingerea publică că ar fi existat o motivație de natură politică, generată de subiectul materialului jurnalistic, și nu ar fi fost vorba de o simplă anchetă obiectivă și imparțială a Autorității de supraveghere în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal.

Facem aceste remarci deoarece ambele drepturi fundamentale sunt la fel de importante și nu dorim ca rolul Autorității să pară a fi redus la un instrument de control politic și blocare a dezbaterilor necesare într-o societate democratică.

Considerăm că Autoritatea are nevoie urgentă de implementarea unui sistem de lucru în solicitările care privesc presa. Acest sistem de lucru trebuie conceput doar în baza unor consultări publice cu mass-media și cu organisme cu expertiză în domeniul libertății de exprimare și al libertății presei, din România și din Uniunea Europeană. Așteptăm cu interes propunerile dvs. în acest sens.

Semnatari:

Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI

ActiveWatch

Centrul pentru Inovare Publică

APADOR-CH

Centrul pentru Jurnalism Independent

Miliția Spirituală

Sindicatul Roman al Jurnaliștilor MediaSind

Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație

Societatea Jurnaliștilor Galați

Funky Citizens

Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile

CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică

*English translation*

Freedom of speech must be understood correctly within the framework of personal data protection
 

Open letter to the National Supervisory Authority for Personal Data Processing

We are writing this open letter in the context of the public controversy created by the demand you sent to RISE Project in order to have them provide information on the Facebook posting of a journalistic work.

In our standing as human rights organizations, advocating both freedom of speech and freedom of the press, on one hand, and privacy, on the other, we would like to make some clarifications which we hope will prove useful in tackling similar situations in the future, especially when freedom of speech is concerned (we acknowledge that data protection and privacy is your area of expertise), clarifications that may help in understanding the string reaction of the European authorities. We also suggest that there’s an urgent need for the ANSPDCP to implement a system designed to handle requests regarding personal data processing for journalistic purposes.

1. Not just privacy is a fundamental right, freedom of speech is one as well.

Privacy, as well as freedom of speech enjoy the same level of protection, none being above the other. An authority cannot arbitrarily invoke restrictions on freedom of speech, more so when it is a situation involving a public interest topic, like in this case. In order to decide which of the two rights prevail in a given situation, they need to be weighted against each other, which is necessary in order to find the correct balance by taking into account the particularities of each case.

To reduce everything to just the 3 exceptions in Art. 7 of law 190/2018 is a simplistic approach, as long as it is clear that the purpose of the General Data Protection Regulation (GDPR) is not to restrict freedom of speech. At the same time, there are numerous conventions regarding human rights that Romania has signed (we would like to mention here only two of them - the Charter of Fundamental Rights of the European Union and the European Convention on Human Rights) and that need to be taken into account when fundamental rights need to be reconciled. The European Court of Human Rights (ECtHR) has extensive jurisprudence on issues regarding the balance between the right to free speech and privacy, and this balancing test takes into account at least 6 extremely important factors that need to be assessed in each individual case. Thus, it should have been necessary that the ANSPDCP take into account – both during its internal debates and in its subsequent public communications – these aspects that concern proportionality and the reconciliation of the two fundamental rights.

2. Protection of journalistic sources is crucial for guaranteeing freedom of speech

The protection of journalistic sources is one of the fundamental requirements for guaranteeing freedom of the press. ECtHR jurisprudence consistently stresses that the attempt to force a journalist to uncover his sources is infringing on his right to receive and to disseminate information, so it infringes on his freedom of speech. The ECtHR considers that forcing journalists to uncover sources negatively impacts the free flow of information, thus negatively affecting democracy, and, as a result, it can be justified only in extraordinary cases.

Because of this, the reaction of journalists and of European institutions when they found out that ANSPSCP asked for the “source” of the information protected by RISE Project is normal and perfectly understandable. We consider that it is the role of ANSPDCP to take into account the reconciliation of rights, first and foremost in order to be able to explain why, in that case, the exceptions for journalism do not apply. Secondly, if ANSPDCP decides to go forward with it and that no exception applies, it needs to clearly state that the request for sources, in these cases, do not refer to journalistic sources but rather to establish if the data is collected straight from the data subject or from other sources (or from public sources), for a possible enforcement of articles 13 and 14 of GDPR.

We can only hope that, in fact, this is just a failure in communication, not an attempt to get access to journalistic sources.

3. Threats have no place in notices sent by public authorities

Your request to RISE Project indicates the fact that they are liable for a fine of 3000 RON per day, for each day they delay answering the request, 10 days being the term for receiving a reply. Moreover, you advised them that they are liable for an up to 20 million EUR for infringing on Art. 83 of the GDPR, underscoring in your text the reference to “denying access”.

This looks like a threat (although the text is in accordance with the stipulations of the GDPR), and the part mentioning “access” to documents raises the concerns explained above. Even more so given that no authority in Europe has given a fine of 20 million EUR. Actually, not even 1 million EUR. To our knowledge, not even as much as 100 000 EUR.

In conclusion, in regard to the 3 points presented above, we notice that the request sent to RISE Project left the impression of a hasty action, lacking a thorough analysis of the situation, which added to the public feeling that there may be political motivation behind it, generated by fraud related journalistic revelations, and that it was not just an objective and impartial investigation of the ANSPDCP.

We are mentioning this because both fundamental rights are just as important and we do not wish that the role of ANSPDCP to be resumed to that of a tool of political control and limiting speech necessary in a democratic society.

We consider that ANSPDCP urgently needs to implement a system to handle requests regarding the press. This system needs to be designed based on public consultation together with press and freedom of expression experts from Romania and the European Union. We are eagerly waiting for your proposals on this.


Signatories:

Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI
ActiveWatch
Centrul pentru Inovare Publică
APADOR-CH
Centrul pentru Jurnalism Independent
Miliția Spirituală
Sindicatul Roman al Jurnaliștilor MediaSind
Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
Societatea Jurnaliștilor Galați
Funky Citizens
Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
Asociația Kompatibil
FONSS- Federatia Organizatiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
Uniunea Jurnaliștilor Maghiari din România UJMR-MURE
Frontline Club București