Apar tot mai multe iniţiative legislative europene în domeniul proprietăţii intelectuale

Articol preluat din newsletterul EDRI 9.5

O serie de iniţiative în domeniul proprietăţii intelectuale vor fi lansate de către Comisia Europeană în următorele luni. Unele dintre aceste iniţiative au un caracter represiv, altele restricţionează accesul la cultură, iar altele încurajează existenţa unor organisme intermediare ineficiente.

În momentul de faţă se lucrează la un “studiu de impact” care să evalueze diversele soluţii disponibile pentru problemele legate de gestiune colectivă a drepturilor de autor. Această gestiune colectivă se realizează prin intermediul unor organisme care colectează remuneraţiile pentru drepturi de autor, dar care au devenit o barieră în calea unei reforme eficiente a drepturilor de autor în Europa. Problemele existente în acest domeniu au fost cel mai bine illustrate recent în Belgia, când un grup de reporteri sub acoperire au demonstrat că societatea de gestiune colectivă Sabam colecta remuneraţii pentru artişti care nu existau. O propunere legislativă privitoare la acest domeniu urmează să fie lansată în luna iunie.

O altă iniţiativă în curs de elaborare se referă la bibliotecile digitale şi la operele orfane. Operele orfane, acele creaţii ai căror autori nu sunt identificaţi, reprezintă un fenomen interesant, întrucât drepturile de autor, care de fapt restricţionează accesul la cultură, sunt considerate parte a unei strategii care are drept obiectiv tocmai protejarea culturii. Rezultatul acestei iniţiative a Comisiei Europene va consta cel mai probabil într-un proces extrem de complicat (optim marilor corporaţii care pot absorbi costurile aferente) prin care se va încerca identificarea autorilor înainte ca o operă orfană să fie pusă la dispoziţia publicului prin intermediul bibliotecilor digitale. Se pare că totuşi Comisia Europeană nu intenţionează să le solicite autorilor de opere digitale să includă informaţii de identitate în conţinutul operelor respective, temându-se că o astfel de abordare ar încălca prevederile art.5 al Convenţiei de la Berna (1886).

Comisia are în lucru şi o serie de iniţiative prin care se urmăreşte reducerea barierelor referitoare la conţinutul online, aceastea vizând măsuri privind acordarea de licenţe în ţara de origine, acordarea de licenţe pan-europene şi crearea unei baze de date europene a drepturilor de autor.

De asemenea, Comisia intenţionează să revizuiască Directiva privind respectarea drepturilor de proprietate intelectuală. Potrivit Comunicării emise de către Comisie pe acest subiect, una dintre măsurile care ar urma să fie introduse vizează o limitare a protecţiei vieţii private a cetăţenilor ca soluţie pentru respectarea “dreptului la proprietate”. Un exemplu concret al intenţiilor Comisiei este evidenţiat în observaţiile transmise către Curtea Europeană de Justiţie cu privire la cazul “Scarlet/Sabam” , unde se menţionează faptul că furnizorii de servicii Internet ar trebui să filtreze tot traficul în reţele peer-to-peer, pentru a identifica acele opere pentru care există drepturi de autor sau pentru care se pretinde că există drepturi de autor.

Aceeaşi Comunicare sugerează că ordinele judecătoreşti nu ar trebui să depindă de răspunderea furnizorilor de servicii Internet, ceea ce, în practică, ar încuraja emiterea de ordine judecătoreşti privind filtrarea/blocarea de conţinut, filtrarea încărcărilor (uploads) şi impunerea de obligaţii de monitorizare în sarcina furnizorilor. Carta Drepturilor Fundamentale, Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi legislaţia privind protecţia datelor şi garantarea libertăţii de exprimare reprezintă însă un mic obstacol în calea intenţiilor Comisiei Europene de a transforma Internetul European în Minitel/ Bildschirmtext.

Licenta: Creative Commons BY 3.0