Răspunsul ApTI la consultarea ORDA despre proiectul de Directivă privind Dreptul de autor în Era Digitală

Având în vedere scopul ApTI de protecție a drepturilor civile digitale prin garantarea unui mediu digital liber și deschis, am trimis în 10 aprilie mai multe răspunsuri punctuale la proiectul de directivă supusă dezbaterii. Iată cele mai importante idei (consultați documentul integral aici):

O excepție pentru TDM este binevenită, însă cadrul actual propus de către Comisia Europeană este insuficient pentru un domeniu relativ puțin cunoscut și dezvoltat. În aceste condiții, orice excepție care nu este exhaustivă nu va avea ca rezultat decât:

• Limitarea inovației în acest domeniul prin plasarea domeniului într-o zonă de legalitate incertă sau chiar făcând-o ilegală

• Limitarea accesului la cunoaștere, prin imposibilitatea de a avea acces legal la întreg conținutul deja achiziționat (e ca și cum, exagerând puțin, te-ai gândi că nu îi dai voie unei persoane care a cumpărat o carte să își sublinieze pasajele importante).

 

Considerăm că excepția TDM ar trebui să fie actualizată pentru a permite oricărei persoane să facă TDM pe orice opere accesibile legal în orice scop.

În opinia noastră, excepțiile de la dreptul de autor pentru zona educațională digitală ar trebui să fie cât mai largi și să țină cont de realitățile educației de astăzi – care promovează cursurile online la nivel de masă (MOOC) și educația deschisă cu resurse educaționale deschise, inclusiv prin măsuri susținute de Comisia Europeană. În acest context, a avea o excepție care se limitează la laboratoare de calculatoare sau conexiuni securizate nu face decât să dezavantajeze Internetul și orice măsură de educație promovată prin metode digitale.

 

Soluția ar fi de extindere a acestei excepții pentru a permite oricărei persoane care are un scop educațional să folosească și să partajeze conținut online cu scop educațional în mod leal, fără obligația de a căuta dacă există vreo variantă de licențiere în acest sens. 

Răspunzând la întrebările punctuale:

 

a) Având în vedere dezvoltările tehnologice rapide, este important ca numărul și natura copiilor în scopul prezervării să fie lăsate la latitudinea instituțiilor competente de memorie culturală, în funcție de practicile lor și elementele tehnologice la care au acces. Ideal ar fi încurajarea de copii pentru prezervare în diverse formate, ca și în cel puțin două locații distincte la cel puțin 150 de km depărtare, având în vedere bunele practici din domeniul păstrării datelor (backup) din domeniul securității informatice. Cum astfel de bune practici variază în timp credem că acest aspect tehnic nu trebuie reglementat atât de strict.

b) n/a

c) n/a

d) Având în vedere că realizarea unor astfel de copii nu aduce practic niciun prejudiciu titularilor drepturilor de autor, ba din contră, are în vedere salvgardarea operei în cazul unor calamități, credem că nici nu ar trebui să se pună această problemă a compensației, fiind un serviciu gratuit furnizat. 

Având în vedere faptul că serviciile on-demand sunt cu adevărat relevante dacă conținutul pus la dispoziție nu este limitat la o singură țară, considerăm că un asemenea organism de negociere ar avea sens doar dacă ar exista la nivelul întregii Uniuni Europene, pentru distribuția conținuturilor protejate pentru întreg teritoriului statelor membre ale UE.  În acest context, opinia noastră este că un astfel de mecanism, dacă se consideră a fi util, ar trebui să fie creat și reglementat nu de către statele membre, ci de organele competente ale UE.  De asemenea considerăm că un astfel de organism ar putea avea doar un rol consultativ.

Acest articol ar trebui să fie eliminat din propunere.

Acest articol ar trebui să fie eliminat din propunere. Având în vedere că am mai comentat critic pe acest aspect, răspundem doar la întrebările punctuale. Nu putem să nu constatăm că Comisia prezintă un studiu al unui actor cheie interesat (IFPI), fără a lua o poziție neutră pe acest subiect și a prezenta și alte studii care demonstrează lipsa de viabilitate a propunerilor făcute și impactul asupra drepturilor fundamentale:

 

1. Câtă vreme orice tip de operă este inclusă în aceste articole, iar termenul de cantități mari nu este definit orice furnizor ar intra în această categorie, nu doar YouTube sau Vimeo cum se gândeau probabil inițiatorii proiectului, cum ar fi:

◦ Wikipedia, Europeana, Medium, Archive.org (multiplu: text, video, audio, conținut web)

◦ 500px, Flickr, Unsplash, devianART, Pixabay (fotografii) 

◦ Jamendo, Free Music Arhive, Musibrainz, Libre.fm (muzică)

◦ Public Library of Science (PLOS) (articole științifice)

◦ Open Street Map, Wikia, Mapillary (harți si opere conexe)

◦ Scribd (text)

◦ Slideshare (prezentări)

◦ Freebase (baze de date)

◦ Thingiverse (design 3D)

◦ GitHub (programe de calculator)

În aceste exemple de mai sus sunt găzduite peste 95% din cele 1.2 miliarde de opere licențiate deschis prin Creative Commons.  Sunt probabil alte câteva mii de site-uri similare pe diverse nișe de care nici noi nu știm. 

 

Va rugăm să remarcați că majoritatea dintre acești găzduitori sunt administrați de firme din afara SUA și nu au niciun fel de sistem de filtrare a conținutului, ca de altfel majoritatea site-urilor de găzduire foto sau video.