Președinția estonă propune încă un compromis inadecvat pentru reforma copyright

Propunerea de reformă a copyright-ului în UE este în dezbatere în Parlamentul European, iar statele membre și Consiliul UE își construiesc pozițiile proprii.

Estonia deține președinția Consiliului UE și influențează deciziile privind dosarele în lucru pe mandatul ei. Prima propunere de compromis a Estoniei pentru reforma copyright susținea o filtrare în masă a Internetului și nu a fost bine primită în rândul celor care dețin platforme online și a utilizatorilor de Internet.

În loc să vină cu soluții în interesul cetățenilor europeni, Estonia a propus pe 30 octombrie un alt (NON)compromis, care nu face decât să susțină poziția extremă a Franței, Spaniei și Portugaliei față de filtrul pentru upload, anunță EDRi.

Răspunderea platformelor online

Potrivit textului estonian, o platformă oferă o "comunicare către public" dacă găzduiește materiale protejate prin drepturi de autor (adică aproape tot ceea ce poate fi încărcat pe Internet) și dacă intervine asupra conținutului, de exemplu prezentându-l într-o manieră mai accesibilă, folosind funcții precum categoriile și recomandările.

"Compromisul" ar lăsa în vigoare directiva privind comerțul electronic, care prevede că furnizorul de servicii nu răspunde juridic pentru materialele încărcate de utilizatori, însă o va reinterpreta într-un mod care o va face aproape imposibil de aplicat în practică.

Cum rămâne cu drepturile fundamentale?

După crearea obligațiilor de blocare, ștergere și filtrare a conținutului, textul afirmă că măsurile care urmează să fie puse în aplicare de furnizorii de servicii ar trebui să respecte drepturile fundamentale ale libertății de exprimare și de informare. Deci nu mai înțelegem nimic. Ori filtrezi și cenzurezi ca să respecți regulile, ori respecți drepturile fundamentale?

Propunerea afirmă clar că se aplică doar serviciilor care oferă "acces publicului la o cantitate semnificativă de opere sau alte materiale protejate încărcate de utilizatorii lor care nu dețin drepturile pentru conținutul încărcat". Toate celelalte platforme online nu vor putea beneficia de această garanție a respectării libertății de exprimare și de informare.

Textul mai spune că acordurile de licențe plătite de furnizorii de servicii ar acoperi încărcările utilizatorilor (presupunând că platformele europene au putut supraviețui după ce au investit în mai multe filtre și au plătit multiple taxe de licență mai multor deținători de drepturi).

Cu toate acestea, acest text nu se aplică încărcărilor efectuate de persoane fizice "în activitatea lor profesională". Deci, încărcarea unei fotografii protejate prin drepturi de autor ca persoană privată ar putea fi în regulă, dar încărcarea aceleiași fotografii pe un blog profesional nu ar permisă - chiar dacă platforma ar fi plătită. Dar cum ar putea face platforma diferența între cele două încărcări? Textul nu spune ce ar putea să se întâmple în astfel de cazuri.

Upload Filter

Companiile ar trebui să introducă o mașină de cenzură dacă oferă acces la o "cantitate semnificativă de conținut protejat prin drepturi de autor".

Singura îmbunătățire a textului este recunoașterea că ar trebui să fie achiziționate mai multe filtre diferite, cu niveluri multiple de eficacitate și, prin urmare, ar exista diferite niveluri de proporționalitate.

Președinția estoniană propune și furnizorilor de servicii din afara UE (chiar dacă nu pot fi trași la răspundere) să investească în filtre de conținut. Ar alege GitHub, Imgur și 9gag să plătească filtre pentru upload, fiindcă așa a spus UE, chiar dacă nu poate să le impună acest lucru? Bineînțeles că nu! Sunt două variante, ori vor ignora propunerea, ori vor limita accesul cetățenilor europeni la serviciile lor.

Este evident că niciun furnizor de servicii din afara UE nu ar respecta o astfel de obligație străină, care încalcă jurisprudența Curții de Justiție a UE. Propunerea nu este deloc ancorată în realitate.

Căi de apărare inadecvate pentru upload filter

Serviciile de găzduire vor fi nevoite să pună la dispoziție un mecanism de recurs pentru situațiile în care algoritmii dau greș și ori blochează materiale pe nedrept, ori permit totuși să fie uploadat conținut, chiar dacă cuprinde materiale protejate de drepturi de autor.

Deci va primi solicitări din partea utilizatorilor care își revendică drepturile, iar cererile vor conține date personale. Totuși, serviciul juridic al Consiliului UE presupune că nicio informație personală nu va fi prelucrată de către filtru. Dar dacă nu vor fi prelucrate informațiile personale, atunci platforma nu va avea nicio înregistrare a filtrării și nu ar putea implementa mecanismul de recurs pentru a se proteja de răspundere.

Este de așteptat ca Președinția Estoniană să facă presiuni ca poziția oficială a Consiliului Uniunii Europene să urmeze direcția indicată de ea.

Propunerea de reformă a drepturilor de autor se va vota în Parlamentul European probabil în iarna lui 2018. Apoi vor urma câteva luni de negocieri între Parlament și Consiliu, iar votul final ar putea avea loc în toamna lui 2018.

ApTI și ANBPR au lansat o campanie video despre reforma copyright în UE. Am intervievat video 10 persoane din medii diferite pentru a vedea cum ne va afecta noua propunere de directivă. Am aflat că textul nu oferă un cadru modern, ci doar favorizează marile industrii și corporații, aduce atingere modului esențial în care funcționează Internetul și nu răspunde cerințelor digitale actuale ale cetățenilor europeni.

Ce poți să faci

Implică-te și corectează!