ACTA

1.         De ce se dezbate ACTA în Parlamentul European?

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene(art.218) stabilește procedurile prin care sunt semnate și încheiate acordurile dintre Uniunea Europeană și țări terțe. Astfel, după finalizarea negocierilor asupra unui acord, Consiliul adoptă o decizie care autorizează semnarea acordului respectiv (în cazul ACTA, decizia Consiliului privind semnarea ACTAa fost luată în decembrie 2011). Pentru ca acordul să intre în vigoare, el trebuie să fie ratificatde către Consiliu, după aprobarea Parlamentului European. Altfel spus, simpla semnare a unui acord nu înseamnă și intrarea sa în vigoare.

În momentul de față, Parlamentul European are sarcina de a discuta și decide dacă își dă acordul pentru ratificarea ACTA.

2.         Cum se discută ACTA în Parlamentul European?

În 24 iunie 2011, Comisia Europeană a publicat o propunere de Decizie a Consiliului privind încheierea ACTA.Această propunere (care include și textul acordului) urmează să fie analizată la nivelul Parlamentului European.

Conform procedurilor din cadrul Parlamentului European, ACTA va fi dezbătut și votat întâi la nivelul comisiilor parlamentare, urmând ca discuțiile și votul final în plenul Parlamentului să aibă loc ulterior.

Reprezentantii Romaniei au semnat astazi tratatul ACTA in Japonia, alaturi de alte 21 de state din Uniunea Europeana. Acesta este insa doar primul pas pentru intrarea tratatului in vigoare, acestea trebuind ratificat de parlamentele statelor semnatare (inclusiv Parlamentul Romaniei), dar si Parlamentul European (acesta din urma se pare ca il va dezbate pina in luna iunie).

Pentru a intelege mai bine ce inseamna ACTA si cum puteti actiona impotriva sa:

1. Informeaza-te!

In limba romana - De ce este ACTA un acord controversat ? (oct 2011)

In limba engleza (analiza EDRi de cite o pagina fiecare):

• ACTA and its Impact on Fundamental Rights
• ACTA – Criminal Sanctions
• ACTA – Innovation and Competition
• ACTA and its Impact on the EU's International Relations
• ACTA and its Safeguards

2.  Actioneaza !

Ia legatura cu parlamentarii romani sau alti parlamentari din Parlamentul European si explica-le care este pozitia ta.

Toate detaliile despre cum poti actiona la:

http://edri.org/stopacta

https://www.laquadrature.net/wiki/How_to_act_against_ACTA

Dosar legislativ – Inițiative legislative europene

• Revizuirea cadrului de reglementare privind protecţia datelor cu caracter personal
  • 25 ianuarie 2012: Comisia Europeană publică o propunere de Regulament privind protecţia indivizilor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora date (care să abroge Directiva 95/46/CE) şi o propunere de Directivă privind protecţia indivizilor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către autorităţile competente în scopul prevenirii, investigării, descoperirii şi urmăririi infracţiunilor şi libera circulaţie a acestora date;
  • Informaţii suplimentare: Comisia Europeană -  revizuirea cadrului de reglementare privind protecţia datelor.

• Anti-Counterfeiting Trade Agreement
  • 24 iunie 2011: Comisia Europeană transmite Consiliului și Parlamentului European propunerea de Decizie privind încheierea ACTA;
  • septembrie 2011: în cadrul Parlamentului European, propunerea este repartizată Comisiei pentru comerț internațional (INTA) pentru raport și Comisiei pentru dezvoltare (DEVE), Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Comisiei juridice (JURI) și Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE), pentru avize;
  • 1 octombrie 2011: semnarea oficială a ACTA, de către Canada, Australia, Japonia, Maroc, Noua Zeelandă, Coreea de Sud, Singapore și SUA ;
  • 16 decembrie 2011: Consiliul își dă acordul pentru semnarea ACTA;
  • 6 ianuarie 2012: Comisia pentru dezvoltare din Parlamentul European publică un proiect de aviz asupra ACTA.

Având în vedere recenta semnare a Acordului ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) şi lansarea procesului de ratificare de către părţile semnatare (printre care şi Uniunea Europeană), AccessNow.org, EDRi şi TACD au realizat o broşură ("De ce este ACTA un acord controversal?") adresată decidenţilor politici europeni şi menită să le ofere acestora informaţii succinte despre problemele acestui Acord şi despre motivele care sta la baza opoziţiei largi faţă de adoptarea sa.

În broşură se subliniază faptul că modalitatea în care s-a realizat negocierea Acordului îl privează de credibilitate democratică şi de claritate juridică. Dacă va fi ratificat, ACTA va avea implicaţii majore pentru libertatea de exprimare, accesul la cultură şi viaţa privată, va afecta comerţul internaţional şi va reprezenta un obstacol în calea inovării.

În acest context, autorii broşurii îi încurajează pe decidenţii politici europeni să ia în considerare implicaţiile ACTA atât la nivel naţional, în cadrul procesului de ratificare a acordului, cât şi înainte de exprimarea votului final asupra Acordului la nivelul Uniunii Europene. Totodată, în absenţa unor garanţii şi clarificări suficiente din partea Comisiei Europene şi a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, i se solicită Parlamentului European să voteze “împotriva” ACTA în cadrul viitoarei proceduri de ratificare.

Broşura, care a fost deja transmisă membrilor Parlamentului European, a fost tradusă şi în limba română (vezi şi formatul pentru tipărire).

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.20

ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) este un acord multilateral care propune o serie de standarde internaţionale pentru aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală. Acordul, negociat de către un număr redus de ţări (Australia, Canada, Japonia, Coreea, Mexic, Maroc, Noua Zeelandă, Singapore, Elveţia, Statele Unite ale Americii şi Uniunea Europeană), în coordonare cu anumite segmente ale industriei, este controversat atât din punct de vedere al procesului de elaborare, cât şi în ceea ce priveşte conţinutul său.

ACTA conţine o serie de prevederi care aduc atingere dreptului la viaţă privată, libertăţii de exprimare şi accesului la cultură. Acordul impune obligaţii referitoare la monitorizarea conţinutului online de către terţe părţi, cum ar fi intermediarii Internet, lăsând reglementarea libertăţii de exprimare în mâinile companiilor private. Astfel,  furnizorii de Internet ar fi obligaţi să desfăşoare activităţi de supraveghere la nivelul reţelelor proprii şi să pună la dispoziţia deţinătorilor drepturilor de proprietate intelectuală datele personale ale  presupuşilor infractori.  Totodată, implementarea ACTA poate împiedica utilizarea patrimoniului cultural al societăţii, întrucât sporeşte sancţiunile şi riscurile de natură penală pentru utilizarea operelor ai căror proprietari sau deţinători de drepturi de autor sunt dificil sau imposibil de identificat sau localizat (aşa numitele opere orfane).

După o serie de negocieri opace şi nedemocratice, şi după semnarea sa oficială, la 1 octombrie 2011, ACTA ajunge în Parlamentul European. Procesul de ratificare a acordului la nivel european, care presupune aprobarea sa în cele 27 de parlamente naţionale şi în Parlamentul European, se anunţă a fi unul îndelungat.