scrisoare

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.4

La scurt timp de la învestirea Comisiei Europene, în 2009, cei 27 de membri ai săi au mers la Luxemburg pentru a depune jurământul solemn că vor respecta Carta Drepturilor Fundamentale în îndeplinirea tuturor atribuțiilor care le revin. Una dintre prevederile cele mai importante ale Cartei se referă la faptul că orice restrângere a exercitării a drepturilor fundamentale trebuie să fie “necesară” să îndeplinească obiective de interes general sau să vină în apărarea drepturilor și libertăților altora. Comisarul Malmström și-a asumat astfel obligația de a se asigura că orice măsură promovată sau susținută de către serviciile sale este necesară și eficientă.

Una dintre cele mai controversate chestiuni aflate în sarcina Comisarului Malmström este Directiva privind reținerea datelor. Serviciile comisarului au fost obligate, conform Directivei, să pregătească un raport privind implementarea acesteia până în septembrie 2010. În consecință, comisarul a participat la întâlnirea Consiliului de Miniștri din 15 iulie 2010, solicitându-le statelor membre să furnizeze Comisiei informații “necesare” pentru finalizarea raportului de evaluare. Ulterior, având în vedere absența unor informații adecvate de la statele membre, Malmström a transmis statelor membre o nouă scrisoare, în 27 iulie 2010, solicitându-le datele necesare.

Ca urmare a faptului că statele membre au eșuat în a-și îndeplini obligațiile referitoare la furnizarea de date statistice, prevăzute în art.10 al Directivei, , Comisia, la rândul său, nu și-a putut respecta obligația de a elabora raportul de evaluare până la 15 septembrie 2010. În cele din urmă, Comisia a fost obligată să adopte un raport cu date neadecvate și cu o întârziere de mai mult de jumătate de an.. Însă, chiar și pentru un observator neutru, raportul Comisiei evidenția faptul că Directiva are o serie de grave deficiențe și că trebuie să fie cel puțin reformată sau, cel mai probabil, abrogată. Raportul conținea atât de multe deficiențe încât EDRi s-a simțit obligat să elaboreze un “raport alternativ” care să evidențieze problemele constatate.

Absența datelor care ar fi trebuit să fie furnizate de către statele membre a adus Comisia într-o situație destul de dificilă, neavând nicio speranță de susținere din partea statelor membre cu privire la abrogarea Directivei, nicio speranță că va obține de la statele membre date care să demonstreze necesitatea reținerii datelor (întrucât astfel de date par să nu existe) și nicio posibilitate (care să poată fi susținută cu argumente de ordin legislativ) de menținerea a Directivei în forma actuală. Ca rezultat, comisarul Malmström a fost obligat să transmită o nouă scrisoare miniștrilor responsabili pentru justiție și afaceri interne, solicitându-le să furnizeze Comisiei date utilizabile – sugerând, poate în mod disperat, că “multe state membre par să nu fie sigure cu privire la datele cantitative și calitative care trebuie furnizate Comisiei pentru a o putea asista în activitatea sa.”

Cunoscute sub numele de Protect IP Act (PIPA) în Senatul SUA și Stop Online Piracy Act (SOPA) în Camera Reprezentanților, cele două propuneri legislative au ca scop declarat combaterea încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online. Însă, dacă va fi adoptată, noua legislație va compromite securitatea Internetului, va limita libertatea de exprimare online și va încetini creșterea în sectorul tehnologic. Guvernul SUA va putea să oblige ISP-iștii și motoarele de căutare să blocheze încercările utilizatorilor de Internet de a accesa anumite site-uri web, în timp de corporațiile și alți actori privați vor putea să obțină ordine judecătorești prin care să fie cenzurate site-uri web din afara țării.

În acest context, tot mai multe acțiuni au fost inițiate la nivel internațional, în semn de protest față de cele două propuneri legislative.

Într-o scrisoare adresată Senatului SUA, o serie de organizații din întreaga lume (printre care și ApTI) atrag atenția asupra faptului că PIPA, prin prevederile sale, solicită utilizarea de instrumente de cenzură pe Internet, subminează caracterul global al Internetului și amenință libertatea de exprimare în mediul online. În scrisoare se menționează faptul că adoptarea PIPA va fi interpretată ca un mesaj prin care li se comunică altor națiuni că utilizarea instrumentelor de cenzură nu este doar acceptabilă, ci și încurajată.

ApTI, alături de alte aproximativ 180 de persoane şi organizaţii, a semnat o scrisoare deschisă către Autoritatea Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară prin care i se solicită  acesteia să publice liber limitele unităților administrativ-teritoriale. 

Scrisoarea, iniţiată de către Asociaţia GEO-SPAŢIAL.ORG, subliniază faptul că, deşi aceste aceste limite sunt prezente în cadrul geoportalului INSPIRE al României și pot fi descărcate în format DFW pe pe site-ul ANCPI, ele nu pot fi folosite în cadrul analizelor spațiale sau pentru reprezentare pe hărți tematice proprii, într-un sistem desktop GIS sau web-based GIS. De asemenea, semnatarii solicită punerea la dispoziție a acestor date printr-o licență deschisă, astfel încât să se permită reutilizarea liberă a acestora și integrarea lor fară probleme legale în alte proiecte comerciale și necomerciale, acest lucru fiind în concordanță cu strategia Comisiei Europene cu privire la accesul deschis la datele colectate de autorități și servicii publice.