Campania Copyright for Creativity a strâns un număr de aproape 3000 de
răspunsuri care s-au exprimat în legătură cu mesajele “NU drepturilor auxiliare”
și “DA dreptului la panoramă”. Copyright for Creativity este o coaliție de organizații
care militează pentru drepturile de autor în favoarea creativității, după cum indică și numele.
Aşa cum arătam într-un articol anterior, Guvernul României a adoptat, în decembrie 2012, o ordonanță de urgență care reglementează, printre altele, introducerea cărții electronice de identitate, ca act de identitate al cetățenilor români și document de călătorie în statele membre ale Uniunii Europene (OUG nr.82/2012).
Conceptul de carte electronică de identitate are o serie de implicații asupra protecției vieții private private și a datelor cu caracter personal, având în vedere categoriile de date care urmează să fie incluse în cartea electronică de identitate, precum și tehnologia aleasă pentru implementarea acestui concept.
Deşi ordonanţa de urgenţă nu a fost încă aprobată de către Parlament (asta înseamnă că, cel puţin teroretic, textul ordonanţei poate fi modificat şi completat în Parlament), Ministerul Afacerilor Interne a publicat pe site-ul său (la secţiunea Transparenţă decizională) un proiect de hotărâre de Guvern pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind aplicarea dispoziţiilor legale din domeniul evidenţei persoanelor, actelor de identitate ale cetăţenilor români, precum şi actelor de rezidenţă ale cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European rezidenţi în România.
Multe dintre site-urile web pe care le accesăm zilnic folosesc cookie-uri pentru a „memora” anumite informații, cel mai adesea cu scopul de a asigura o interacțiune mai rapidă și mai ușoară între utilizatori și site-uri.
Cookie-urile pot fi definite ca fișiere de mici dimensiuni, în general alcătuite din litere și cifre, care sunt descărcate în memoria unui calculator (sau altui echipament terminal folosit pentru navigare pe Internet), atunci când utilizatorul accesează in anumit site web. Spre exemplu, în momentul autentificării unui utilizator pe un anumit site web, datele de autentificare sunt stocate într-un cookie; ulterior, utilizatorul poate accesa respectivul site fără să fie nevoie să se autentifice din nou.
Deși cookie-urile nu pot citi informații stocate în calculatorul utilizatorului, ele stochează date de natură personală și pot fi utilizate pentru monitorizarea comportamentului și preferințelor online ale utilizatorului. Întrucât cookie-urile ridică probleme în ceea ce privește viața privată și protecția datelor cu caracter personal, folosirea lor este reglementată atât la nivel european, cât și în România. Astfel, există o serie de obligații pe care trebuie să le respecte site-urile web care folosesc cookie-uri, precum informarea utilizatorilor în legătură cu existența cookie-urile și scopul acestora și obținerea acordului utilizatorilor pentru plasarea de cookie-uri și pentru utilizarea informațiilor conținute.
Pentru a contribui la informarea utilizatorilor de Internet, cât și a furnizorilor, ApTI și-a propus să realizeze un material care să conțină informații de bază referitoare la utilizarea cookie-urilor, la drepturile utilizatorilor și la obligațiile furnizorilor. Publicăm astăzi o primă versiune a acestui material, pe care o supunem consultării publice: dacă aveți comentarii, sugestii, propuneri de îmbunătățire a materialului, vă rugăm să le transmiteți pe adresa info at apti.ro.
Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.15
Ca urmare a raportului privind neutralitatea Internetului publicat de către BEREC în mai 2012, Comisia Europeană a lansat o nouă consultare publică (deschisă între 23 iulie şi 15 octombrie 2012) pentru a afla dacă ISP-iştii manipulează procedurile de gestionare a traficului online, amânând astfel adoptarea oricărei reglementări privind neutralitatea Internetului. Această consultare vine imediat după o consultare similară organizată de BEREC şi care s-a încheiat în 31 iulie.
Raportul BEREC arată că între 20 şi 50% dintre ISP-iştii europeni utilizează măsuri de blocare sau restricţionare a accesului la site-uri web şi/sau la produse oferite de către concurenţă. Deşi cadrul european de reglementare în sectorul comunicaţiilor electronice prevede că utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de a alege aplicaţiile şi serviciile pe care le doresc, fără restricţii, raportul evidenţiază faptul că un număr mare de utilizatori europeni au contracte încheiate cu ISP-iştii prin care este limitat accesul la servicii de tipul VoIP sau la site-uri de partajare de fişiere. Au fost evidenţiate şi alte practici, cum ar fi încetinirea deliberată a serviciilor pentru anumite site-uri web (“throttling”).
Comisarul european pentru agenda digitală, Neelie Kroes, a declarat că această consultare va contribui la “pregătirea recomandărilor care vor genera mai multe opţiuni reale pentru utilizatori şi care vor pune capăt aşteptării privind neutralitatea Internetului în Europa. Utilizatorii nu dispun de opţiuni reale atunci când vine vorba despre neutralitatea Internetului.” Deşi Kroes a vorbit despre introducerea de noi ghiduri UE în 2012, considerând că “intervenţiile de natură reglementatoare pe pieţe competitive sunt inadecvate”, noua consultare lansată de către Comisie amână orice posibilă decizie.
Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.22
Neutralitatea Internetului se află în centrul dezbaterilor în aproape toate instituţiile europene. Comisia Europeană analizează această chestiune de mai bine de un an şi se îndepărtează tot mai mult de poziţia sa iniţială referitoare la susţinerea neutralităţii Internetului în Europa. Contrazicând propriile declaraţii din ianuarie 2010, vice-preşedintele Neelie Kroes susţine acum o abordare “wait and see” (aşteptăm şi vedem) şi subliniază importanţa transparenţei şi posibilităţii de a schimba operatorii. În cadrul unui discurs rostit cu ocazia EUHackaton, în 9 noiembrie 2011, Kroes a declarat că a auzit “afirmaţii despre anumiţi furnizori de Internet care degradează calitatea serviciilor”. La începutul acestui an, Comisarul a solicitat BEREC (organismului european al autorităţilor naţionale de reglementare din sectorul comunicaţiilor electronice) să verifice aceste afirmaţii.
Neutralitatea Internetului a fost discutată recent şi la nivelul Parlamentului European. Comisia pentru industrii a adoptat o rezoluţie prin care solicită BEREC să publice rapid rezultatele investigaţiilor efectuate. Rezoluţia subliniază faptul că neutralitatea Internetului este crucială pentru libertăţile fundamentale, inovare şi competiţie. Într-adevăr, există un număr tot mai mare de ameninţări la adresa neutralităţii Internetului, cum ar fi blocarea aplicaţiilor şi degradarea serviciilor. Astfel de acţiuni au fost uneori anunţate în mod transparent de către operatori şi semnalate de către utilizatori finali şi furnizori de conţinut, în timp ce în alte cazuri serviciile oferite consumatorilor au fost pur şi simplu restricţionate, fără vreo notificare sau explicaţie. Operatorii au suficiente stimulente pentru a exercita un control şi mai extins asupra traficului Internet şi sunt sub o presiune tot mai mare din partea unor grupuri de interese care doresc implementarea de măsuri contrare rolului pe care operatorii îl au, acela de simpli furnizori de reţea.
ApTI a transmis astăzi către Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale o serie de observaţii referitoare la proiectul de ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, publicat de către MCSI pe site-ul său în data de 7 octombrie 2011.
În observaţiile sale, ApTI atrage atenţia asupra faptului ca, deşi proiectul de ordonanţă de urgenţă îşi propune să transpună modificările aduse Directivei 2002/58/CE prin Directiva 2009/136/CE, modul în care se realizează această transpunere prezintă o serie de neajunsuri, fie prin nepreluarea corectă a prevederilor europene, fie prin simpla preluare a traducerii acestora în limba română, fără să se încerce să se dea o formă şi un înţeles care să permită o implementarea nu doar clară şi predictibilă, dar şi eficientă din punct de vedere al scopului urmărit, acela al asigurării protecţiei datelor cu caracter personal şi vieţii private ale utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice.
Comentariile şi propunerile formulate de către ApTI vizează trei subiecte principale:
Materialele de pe acest site sunt puse la dispoziţie prin
Licenţa Atribuire 3.0 România Creative Commons.
