edri

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.17

European Digital Rights (EDRi) și Fundamental Rights European Experts Group (FREE), două organizații ale societății civile, au cerut să se pună capăt spionării ilegale a indivizilor din întreaga lume. În cadrul unei întâlniri cu președintele Comisiei pentru libertăți civile a Parlamentului European, care a avut loc în data de 11 septembrie 2013, cele două organizații i-au înmânat acestuia un document care conține o analiză detaliată a actualului cadru legislativ european și american. Documentul va fi transmis tuturor organismelor de decizie politică și organismelor guvernamentale relevenate.

În contextul dezvăluirilor recente, care au compromis profund încrederea în instrumentele de comunicare online, există o nevoie urgentă de transparență, predictibilitate și proporționalitate. În Statele Unite, sunt necesare noi legi la nivel federal care să stabilească reguli mult mai stricte pentru a limita domeniul de aplicare al mandatelor administrative, pentru a consolida mandatele și hotărârile judecătorești dechise și pentru a garanta un control democratic deplin, în conformitate cu standardele internaționale privind drepturile omului și protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Atunci când sunt în vigoare astfel de legi, acestea trebuie să ofere o protecție egală cetățenilor americani și ne-americani, sub supravegherea unor autorități pentru protecția datelor cu adevărat independente.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.12

În data de 18 iunie 2013, EDRi a transmis Ambasadei Statelor Unite ale Americii următoarea scrisoare cu privire la PRISM și protecția datelor cu caracter personal:

EDRI vă mulțumește pentru invitația de a se întâlni cu dumneavoastră astăzi. Apreciem oportunitatea de a avea o discuție cu privire la chestiuni actuale extrem de importante pentru cetățenii de pe ambele părți ale Oceanului Atlantic.

Cu toate acestea, am dori, de asemenea, să ne exprimăm profunda dezamăgire cu privire la recentele dezvăluiri referitoare la programul PRISM și la cadrul legislativ aferent, care oferă o bază legală internă pentru această activitatea. Solicităm și ne așteptăm la mai mult de la Statele Unite ale Americii.

Am dori, de asemenea, să ne exprimă dezamăgirea cu privire la comportamentul Statelor Unite ale Americii în timpul discuțiilor referitoare la propunerile UE pentru un regulament și o directivă privind protecția datelor cu caracter personal.

În ceea ce privește PRISM, supravegherea generală (nedirecționată) pe scară largă conduce la auto-cenzură, descurajarea părerilor diferite, restricționarea libertății de asociere și restricționarea libertății de comunicare. Într-un astfel de mediu, discursul și participarea democratică sunt afectate în mod semnificativ.

EDRi (European Digital Rights), organizație din care face parte și ApTI și-a sărbătorit la începutul acestei săptămâni cea de-a 10-a aniversare. Cu această ocazie, EDRi a organizat, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, o întâlnire cu Viviane Reding, vice-președinte al Comisiei European și comisar responsabil pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.21

În data de 2 noiembrie 2012, EDRi a transmis comisarului european Cecilia Malmström o scrisoare privind contradicția juridică referitoare la blocarea site-urilor web, arătând că este necesară soluționarea acestei probleme pentru ca statele membre UE să respecte prevederile Cartei drepturilor fundamentale a UE.

Stimată Doamnă Comisar Malmström

După cum știți, statele membre pot decide să blocheze accesul la site-uri web conținând materiale cu abuzuri asupra copiilor, în conformitate cu Directiva privind combaterea pornografiei infantile și abuzului sexual și exploatării sexuale a copiilor.

Deși susținem lupta împotriva acestor infracțiuni, sistemul juridic al Uniunii Europene este clar în ceea ce privește faptul că activitățile de natură infracțională trebuie abordate într-un cadru care respectă statul de drept și drepturile fundamentale. Acest principiu este reflectat în art.52 al Cartei drepturilor fundamentale a UE, care prevede:

 “1. Orice limitare a exercitării drepturilor și libertăților recunoscute prin această Cartă trebuie să fie prevăzută prin lege și să respecte esența acestor drepturi și libertăți. (…)”

Luni,  4 iunie 2012, de la ora 18 00 organizam o intalnire informala in cadrul intalnirilor Internet fara Cravata pentru cei interesati de subiectul drepturilor civile digitale in Europa cu accent pe ceea ce se mai intampla cu ACTA la nivelul Uniunii Europene (si daca mai are vreo sansa dupa voturile de astazi)  si alte subiecte de interes legate de libertate de exprimare, privacy sau copyright in compania unor experti din partea European Digital Rights (EDRi). Apropo, luni seara, vorbim doar in engleza :-)

Ne vom intalni la sediul Ceata, carora le multumim pentru gazduire.

Cine doreste sa participe - rugam sa dati o confirmare la info la apti punct ro.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.2

EDRi salută propunerea de Regulament privind protecția datelor publicată de către Comisia Europeană. Europa are nevoie de o reformă cuprinzătoare a cadrului legislativ, care să asigure protecția vieții private și a datelor cu caracter personal ale cetățenilor săi și care să consolideze, în același timp, certitudinea juridică și concurența pe piața digitală unică. După publicarea unei versiuni neoficiale a propunerii de Regulament, în decembrie 2011, au fost inițiate semnificative acțiuni de lobby de către anumite companii și guverne străine. Deși, ca rezultat al acestor acțiuni, unele dintre prevederile propunerii de Regulament par să se fi atenuat și deși încă există chestiuni îngrijorătoare, este de apreciat faptul că propunerea subliniază în continuare importanța principiilor esențiale, cum ar fi necesitatea existenței unor “motive legitime” pentru prelucrarea datelor, transparență, corectitudine, limitarea scopurilor, “privacy by design” și minimalizarea datelor.

Acesta este un prim pas pozitiv într-un lung proces legislativ care să garanteze, în final, o mai puternică respectare a drepturilor fundamentale la protecția vieții private și a datelor cu caracter personal, precum și o mai bună conștientizare a acestor drepturi în rândul cetățenilor europeni.

De ce avem nevoie de un Regulament (și nu de o Directivă)?Trebuia asigurată de mult o abordare unitară, la nivelul UE, a modalităților de garantare a unui nivel înalt de protecție a datelor cu caracter personal și a elementelor esențiale ale democrației, cum ar fi viața privată și libertatea de exprimare. O astfel de abordare unitară este esențială într-un mediu digital aflat într-o rapidă schimbare.

Jurisprudența Curții Europene de Justiție din ultimii 15 ani arată că multe state membre nu au respectat pe deplin cerințele sau procedurile de aplicare ale legislației europene privind protecția datelor. Această legislație este puternic fragmentată la nivel european: autoritățile legislative și cele de reglementare din cele 27 de state membre ale UE au transpus și implementează Directiva în 27 de moduri diferite. Armonizarea acestora sub forma unui instrument unic și direct aplicabil este necesară pentru a se asigura o certitudine juridică în piața unică europeană – atât pentru cetățeni cât și pentru sectorul privat.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.22

În Septembrie 2011, European Digital Rights şi alte 37 de ONG-uri (printre care şi ApTI) au transmis Comisiei Europene o scrisoare detaliată cu privire la stadiul actual al procesului de evaluare a Directivei privind reţinerea datelor – studiul de impact. Scopul scrisorii a fost acela de a oferi informaţii care să poată fi folosite de către Comisia Europeană în cadrul procesului de evaluare. În răspunsul său, Comisia admite faptul că Directiva are o serie de probleme. Fără a oferi detalii, Comisarul Malmström a răspuns că perioadele maxime de reţinere a datelor trebuie reduse şi a precizat că textul Directivei trebuie îmbunătăţit pentru a i se da mai multă claritate. Comisarul a fost de acord cu faptul că este necesară o evaluare a modului în care este respectată metodologia detaliată în “lista de verificare a drepturilor fundamentale”  şi a admis că rambursarea costurilor suportate de către furnizori reprezintă o modalitate de minimalizare a accesului la datele de trafic reţinute.

Comisarul promite îmbunătăţiri ale textului Directivei, care să rezolve două probleme: durata maximă a perioadei de reţinere a datelor şi lipsa de claritate (şi, implicit, de predicitibilitate) a Directivei. Totuşi, admiterea existenţei acestor două probleme implică şi o acceptare a faptului că există îndoieli cu privire la conformitatea actualei Directivei cu prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale şi Convenţiei Europene a Drepturilor Omului.