SUA

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.16

Scandalul PRISM a adus în discuție o serie de chestiuni legate de protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor europeni și a generat reacții care cereau măsuri de prevenire a „spionării” acestor date.

În contextul în care Uniunea Europeană își actualizează legislația privind protecția datelor cu caracter personal, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, ministrul justiției din Germania, consideră că UE are nevoie de reguli noi în acest domeniu, „un pachet de măsuri la nivel european împotriva activităților de spionaj în mase desfășurate de către servicii secrete străine”, fiind de părere că „standardele germane ridicate privind protecția datelor ar trebui să fie regula”.

Ministrul a adus în discuție și posibilitatea unor măsuri noi și tangibile de sancționare a corporațiilor care participă la activitățile americane de spionaj. De asemenea, în iulie 2013, cancelarul german Angela Merkel a solicitat SUA să respecte legislația germană atunci când întreprinde operațiuni de culegere de informații  în Germania.

„Mă aștept la un angajament clar din partea guvernului SUA cu privire la faptul că, în viitor, atunci când acționează pe teritoriul german, respectă legile germane. Suntem un partener prietenos. Suntem într-o alianță de apărare și trebuie să fim capabili să ne bazăm unii pe alții.” Merkel a solicitat altor guverne auropene să coopereze în domeniul protecției datelor cu caracter personal și să stabilească reglementări mai dure care să impună companiilor Internet obligația de a publica informații referitoare la destinatarii cărora le sunt puse la dispoziție date personale.

Pe 7 iunie 2013, The Guardian şi Washington Post au făcut public un document datat 23 aprilie 2013, care oferă detalii despre unul dintre cele mai extinse programe de supraveghere ale NSA (Agenţia de Securitate Naţională a SUA), denumit Prism. Prin acest program, NSA are acces direct la serverele celor mai mari furnizori de servicii de internet din America şi colectează date relevante din computerele individuale.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.13

Susținători ai  dreptului la viață privată din America de Nord și Europa s-au întâlnit săptămâna trecută în Washington DC pentru a participa la conferința Computers, Freedom  Privacy 2013 și a discuta despre cooperarea transatlantică în chestiuni privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. Dezbaterile s-au concentrat asupra:  NSA, reforma cadrului european de reglementare în domeniul protecției datelor și negocierile privind acordul de liber schimb dintre UE și SUA (TAFTA/TTIP).

În contextul recentelor dezvăluiri referitoare la colectarea, de către guvernul SUA, a datelor cu caracter personal deţinute de companii Internet, precum și la alte tehnici de supraveghere care afectează drepturile utilizatorilor de Internet, susținătorii americani și europeni ai protecției vieții private au adoptat  „Declarația de la Washington”, în susținerea reformei europene în domeniul protecției datelor cu caracter personal.

Declarația a fost elaborată de către American Civil Liberties Union (ACLU), Bits of Freedom (BoF), British Columbia Civil Liberties Association (BCCLA), Consumer Federation of America (CFA), Center for Digital Democracy (CDD), Electronic Privacy Information Center (EPIC), Friends of Privacy USA, Privacy International și mulți alții. Acum poate fi semnată de către orice individ, la: http://washingtonstatement.org.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.12

În data de 18 iunie 2013, EDRi a transmis Ambasadei Statelor Unite ale Americii următoarea scrisoare cu privire la PRISM și protecția datelor cu caracter personal:

EDRI vă mulțumește pentru invitația de a se întâlni cu dumneavoastră astăzi. Apreciem oportunitatea de a avea o discuție cu privire la chestiuni actuale extrem de importante pentru cetățenii de pe ambele părți ale Oceanului Atlantic.

Cu toate acestea, am dori, de asemenea, să ne exprimăm profunda dezamăgire cu privire la recentele dezvăluiri referitoare la programul PRISM și la cadrul legislativ aferent, care oferă o bază legală internă pentru această activitatea. Solicităm și ne așteptăm la mai mult de la Statele Unite ale Americii.

Am dori, de asemenea, să ne exprimă dezamăgirea cu privire la comportamentul Statelor Unite ale Americii în timpul discuțiilor referitoare la propunerile UE pentru un regulament și o directivă privind protecția datelor cu caracter personal.

În ceea ce privește PRISM, supravegherea generală (nedirecționată) pe scară largă conduce la auto-cenzură, descurajarea părerilor diferite, restricționarea libertății de asociere și restricționarea libertății de comunicare. Într-un astfel de mediu, discursul și participarea democratică sunt afectate în mod semnificativ.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.6

Peste 45 de organizații ale societății civile din SUA și Europa, printre care și EDRi – organizație din care face parte ApTI – au solicitat ca propunerea de acord comercial dintre SUA și UE, intitulat Acordul Translatlantic de Liber Schimb (Transatlantic Free Trade Agreement - TAFTA) ar trebui să excludă orice prevederi referitoare la patente, drept de autor, mărci înregistrate sau alte forme de „proprietate intelectuală”.

Președintele SUA, Barack Obama, președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy și președintele Comisiei Europene, Jose Manueal Barroso, au anunțat, la 13 februarie 2013, lansarea oficială a negocierilor pentru TAFTA, cunoscut și ca Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții (Transatlantic Trade and Investment Partnership - TTIP).

Organizațiile societății civile au emis o declarație (IP OUT OF TAFTA) în care insistă asupra faptului că TAFTA nu ar trebui să includă nicio prevedere privind proprietatea intelectuală și că UE și SUA ar trebui să publice textele de negociere a acordului comercial. Organizațiile se tem că TAFTA ar putea include acele prevederi privind proprietatea intelectuală care au fost vizate de  acordul ACTA – respins de Parlamentul European - și cred că astfel de prevederi pot afecta dreptul cetățenilor la sănătate, cultură și liberă exprimare.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.23

În data de 26 noiembrie 2012, 132 sau 133 nume de domenii au fost blocate de către autoritățile SUA (.S. Immigration and Customs Enforcement's Homeland Security Investigations - ICE), în colaborare cu Europol și cu autorități polițienești și judiciare naționale din Europa. Domeniile blocate au fost suspectate că vând online produse contrafăcute.

Comunicatul de presă comun al ICE și Europol nu doar că nu indică același număr de site-uri blocate (132 pe site-ul ICE și 133 pe site-ul Europol), dar nici nu pare să facă diferența între mărci înregistrate și drept de autor („deținătorii drepturilor de autor au confirmat faptul că produsele cumpărate erau contrafăcute” sau „un banner care ... îi informează în legătură cu infracțiunea de încălcare voită a drepturilor de autor”).

Autoritățile americane au mai blocat nume de domenii și cu alte ocazii, dar este pentru prima dată când sunt implicate domenii cod de țară (ccTLD), precum .be, .eu, .dk, .fr, .ro sau .uk. Autoritățile nu au dat publicității lista celor 31 de nume de domenii europene vizate de această acțiune, dar Torrentfreak a identificat deja o parte dintre aceste site-uri: chaussuresfoot.be, chaussurevogue.eu or eshopreplica.eu. Comunicatul de presă oficial vorbește despre „un exemplu bun de cooperare” ce „ne permite să îi urmărim pe infractorii care înșeală cumpărători din întreaga lume”. Nu se precizează însă dacă deținătorii numelor de domenii au fost identificați sau acuzați de încălcarea drepturilor de propietate intelectuală. Sau dacă s-a solicitat un ordin judecătoresc pentru a bloca respectivele site-uri. Sau dacă aceste site-uri vizau piața americană, astfel încât să reclame implicarea autorităților SUA.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.6 

În cadrul summit-ului SUA-UE din 28 noiembrie 2011, președintele Obama și președintii Van Rompuy și Barroso au anunțat că SUA și UE și-au luat angajamentul de a finaliza negocierile asupra unui acord SUA-UE privind protecția vieții private și a datelor cu caracter personal. În data de 19 martie 2012 a avut loc o conferință la nivel înalt cu privire la viața privată și protecția datelor cu caracter personal, care s-a ținut, simultan, la Washington și Bruxelles. Conferința, la care au participat reprezentanți la nivel înalt ai UE, a oferit informații importante referitoare la prioritățile celor două părți. Anterior conferinței, Viviane Reding, vice-președinte al Comisiei Europene și John Bryson, Secretar de stat pentru Comerț al SUA au emis o declarație comună UE-SUA privind protecția datelor, în cadrul căreia au afirmat că acesta este un moment definitoriu pentru politica în domeniul vieții private și protecției datelor cu caracter personal și pentru realizarea unei mai mari interoperabilități între sistemele celor două părți, cu asigurarea unui nivel înalt de protecție.

Conferința a fost organizată în contextul propunerilor legislative ale UE referitoare la reformarea și consolidarea dreptului fundamental la protecția datelor și unificarea legislațiilor europene în domeniu și al acțiunilor președintelui Obama în domeniul vieții private, inclusiv Codul drepturilor consumatorilor cu privire la protecția vieții private (Consumer Privacy Bill of Rights). Diverși actori din SUA sunt interesați de reforma UE în domeniul protecției datelor, în special în ceea ce privește propunerea pentru un cadru de reglementare comun și consistent la nivelul tuturor statelor membre.

Viviane Reding a declarat că în economia digitală de astăzi, scara la care se realizează schimbul de informații personale a crescut atât de mult încât a devenit un factor extrem de important pentru creșterea economică, astfel că protecția dreptului cetățenilor la viață privată este inevitabilă: încrederea în economia digitală este posibilă doar atunci când este asigurată o protecție solidă. Din acest motiv, protecția datelor este o prioritate politică pentru Comisia Europeană, pentru Parlamentul European și pentru cele 27 de state membre ale UE. Comisarul a punctat următoarele chestiuni:

1. Principile protecției datelor sunt la fel de valide astăzi cum  erau și în 1995, iar UE trebuie să reafirme importanța acestui drept fundamental.

2. Inovațiile tehnologice au făcut ca regulile privind protecția datelor să devină un factor esențial pentru piața noastră digitală unică, întrucât, pentru a putea crește, economia europeană are nevoie de încredere: lipsa încrederii decurajează cetățenii de la efectuarea de cumpărături online și furnizarea de informații personale online.

3. Companiile europene și americane se așteaptă ca noua legislație europeană privind protecția datelor să ofere un cadru comun, indiferent de locul în care compania își desfășoară activitatea, la nivelul celor 27 de state membre; se urmărește crearea unei reguli unice pentru Europa și garantarea faptului că reglementarea privind protecția datelor cu caracter personal este valabilă pentru toate statele membre; aceasta este singura modalitate prin care UE poate deveni un loc mai atractiv pentru afaceri.