Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.8

În 19 aprilie 2011, Neelie Kroes, Comisarul european pentru Agenda Digitală, a prezentat Raportul Comisiei Europene privind neutralitatea Internetului. Raportul nu aduce nicio noutate, ci doar vine în susţinerea abordării „aşteaptă şi vezi” („wait and see”) deja prezentată în cadrul Summit-ului asupra neutralităţii Internetului din noiembrie anul trecut.

Raportul Comisiei confirmă tratamentul inegal aplicat traficului Internet, citând în acest sens rezultatele unui studiu realizat la începutul anului 2010 de către BEREC (Organismul Autorităţilor de Reglementare din domeniul Comunicaţiilor Electronice) în câteva state membre ale Uniunii Europene:

• limitarea vitezei traficului în cazul reţelelor peer-to-peer (punere în comun de fişiere) şi al aplicaţiilor destinate difuzării de fişiere video, de către anumiţi furnizori în Franţa, Grecia, Ungaria, Lituania, Polonia şi Marea Britanie; 
• blocarea sau taxarea suplimentară a furnizării de servicii VoIP (voce prin intermediul protocolului Internet) în reţelele mobile, de către anumiţi operatori de comunicaţii electronice mobile  din Austria, Germania, Italia, Olanda, Portugalia şi România.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.8

Săptămâna trecută, un grup de lucru parlamentar creat în cadrul Comisiei pentru afaceri economice din Adunarea Naţională a Franţei şi alcătuit din reprezentanţi ai mai multor partide politice a dat publicităţii un raport privind neutralitatea Internetului. După mai bine de cinci luni de muncă şi zeci de audieri, grupul, condus de către Laure de La Raudière (UMP, conservator) şi Corinne Erhel (PS, socialist) a prezentat un raport de 145 de pagini care abordează majoritatea aspectelor legate de neutralitatea Internetului.

Raportul este, în general, extrem de pozitiv şi reprezintă probabil unul dintre cele mai detaliate documente emise de vreo autoritate publică europeană pe acest subiect. Deşi se bazează în mare parte pe o serie de propuneri formulate în septembrie 2010 de către autoritatea franceză de reglementare în domeniul comunicaţiilor electronice (ARCEP), raportul abordează şi o serie de alte aspecte.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.8   

A patra întâlnire a Comisiei de experţi pentru noile media („new media”) (MC-NM) a Consiliului Europei a avut loc la Strasbourg, în 28-29 martie 2011, şi a avut patru puncte princpale pe agenda de discuţii. Primul punct a constat într-o discuţie pe marginea comentariilor primite în cadrul procesului de consultare publică asupra a două proiecte de recomandări privind protecţia drepturilor omului cu privire la motoarele de căutare şi la serviciile reţelelor sociale. Lucrările Comisiei de experţi sunt conduse de către reprezentantul Olandei (Sjoera Nas) şi asistate de un secretariat. Cele două proiecte de recomandări sunt însoţite de ghiduri destinate furnizorilor de astfel de servicii (motoare de căutare şi reţele sociale). Al doilea punct de pe agendă a constat într-o discuţie asupra unui proiect de recomandare privind o nouă noţiune de media. Discuţiile asupra celor două subiecte au fost iniţiate în cadrul întâlnirilor anterioare ale Comisiei din martie şi septembrie 2010.

"IP Watchlist” este numele unui raport publicat anual (începând cu 2009) de către Consumers International cu privire la sistemele de protecţie a proprietăţii intelectuale (legislaţii naţionale şi modalitatea de implementare a acestora) existente în anumite state şi la modul în care aceste sisteme se raportează la consumatori.

Principalul scop al ApTI este susţinerea şi promovarea unei lumi digitale libere şi deschise, prin respectarea drepturilor fundamentale ale omului. În vederea atingerii acestui scop, asociaţia derulează o serie de activităţi care se adresează unor largi categorii de public (utilizatori de Internet, alte organizaţii neguvernamentale, industria de IT, etc).

O parte din acest articol este preluată de pe site-ul EDRi.

În condiţiile în care în câteva state europene legile de transpunere a Directivei privind reţinerea datelor au fost declarate neconstituţionale, iar dezbaterile asupra acestei chestiuni continuă să fie intense, Comisia Europeană a demarat un proces de evaluare a Directivei, ale cărui rezultate au fost publicate astăzi sub forma unui raport adresat Parlamentului European şi Consiliului.

În prezentarea raportului, Cecilia Malmström, comisarul european pentru afaceri interne, a declarat că reţinerea datelor în sectorul comunicaţiilor electronice este importantă pentru sistemele de justiţie penală şi pentru aplicarea legii, dar că există şi o serie de deficienţe grave ale directivei, fiind necesară o revizuirea a acesteia pentru a se stabili cu exactitate care sunt persoanele care pot accesa datele reţinute, în ce scop şi prin ce proceduri.

Datele publice deschise sunt acele date puse la dispoziţie de către autorităţile publice şi care sunt liber de accesat, reutilizat şi redistribuit. Ca şi principale caracteristici, datele deschise sunt procesabile (pot fi prelucrate prin mijloace automate) şi sunt furnizate într-un format deschis (asupra căruia nicio entitate nu deţine control exclusiv) şi sub o licenţă deschisă (care permite folosirea liberă a datelor, fără ca acestea să fie limitate prin drepturi de proprietate intelectuală - drepturi de autor, drept sui-generis cu privire la bazele de date, mărci sau secrete comerciale).