Acum două săptămâni povesteam despre monumentul închinat inutilității și intitulat Legea nr. 196/2003 privind „prevenirea și combaterea pornografiei”. Ca follow-up la primul răspuns din partea ANCOM pe subiectul aplicării acestei legi, am apelat încă o dată la platforma Nu Vă Supărați și am mai pus câteva întrebări pe 28 iulie 2017.

Am primit, mult mai prompt de această dată, pe 7 august 2017, un nou răspuns.

În urma unei sesizări pe care ApTI a făcut-o la ANCOM, am aflat că Autoritatea a extins deja analiza ofertelor de tip „zero rating”, acoperind inclusiv aspectele pe care noi le-am adus la cunoștință prin această adresă (oferta curentă a Vodafone Romania S.A. a suferit unele modificări față de cea lansată la sfârșitul anului trecut).

Deși românii sunt receptivi la tot ce apare nou în domeniul tehnologiei informaționale și folosesc cele mai noi aplicații software, cei mai mulți își fac griji că datele personale, cum ar fi documentele, fotografiile, videoclipurile, le-ar putea fi furate de persoane străine. Și nu doar atât. Ei cred că cineva ar putea să-i urmărească, să le asculte conversațiile ori să-i filmeze pe ascuns, fără ca ei să știe, violându‑le astfel viaţa privată. Iată ce a declarat Bogdan Manolea, director executiv APTI.

Ali, consultant IT, și Peter, un antrenor de wellness anti-violență din Germania, se aflau în Istanbul pentru un workshop. Au avut astfel de workshopuri în Mexic și Pakistan, dar e prima oară când au ajuns în închisoare din cauza muncii lor. 

Luna aceasta, aflăm cum faimosul brain drain lovește din toate direcțiile, chiar și cele mai neașteptate:, Brain drain: nici site-urile porno nu vor să rămână în România!; Util: Cum schimbi retroactiv audiența postărilor tale de pe Facebook; Infografii despre cum nu vă mai spionează angajatorii din UE; Bonus articole; Linkul funny - Lectură de vacanță.

Am profitat de existența platformei Nu Vă Supărați și am folosit-o pentru a trimite ANCOM-ului o cerere în temeiul legii nr. 544/2001, pentru a afla ce efecte a mai produs Legea nr. 196/2003, pe frontul protecției „minorilor, precum și a demnității persoanei, pudorii și moralității publice, educația și creșterea, îndeosebi a minorilor și a tineretului, în general”.

Printr-o decizie recentă, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a recunoscut statutul de victimă unui cetățean turc care s-a declarat afectat de supravegherea în masă pe care a derulat-o guvernul timp de o lună, cu justificarea luptei anti-terorise. Deși exista deja un alt caz pe rol care reclama supravegherea, Mustafa Sezgin Tanrıkulu a dat separat în judecată statul turc deoarece i-au fost monitorizate comunicațiile telefonice și e-mail-urile și astfel au fost încălcate articolele 8 și 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.