ISP

Ce este neutralitatea netului și care este impactul asupra utilizatorilor de Internet din lume și din România?

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.9

În 8 mai 2012, Olanda a adoptat o lege esențială pentru menținerea caracterului deschis al Internetului, fiind, astfel, prima țară europeană care a implementat neutralitatea Internetului în legislația națională. În plus, au fost adoptate prevederi legislative care protejează utilizatorii față de acțiuni de deconectare și interceptare întreprinse de către furnizori.

Legea privind neutralitatea Internetului le interzice furnizorilor de Internet să intrevină în traficul utilizatorilor. Sunt premise măsuri de gestionare a traficului în cazuri de congestionare și pentru securitatea rețelei, atât timp cât aceste măsuri sunt în interesul utilizatorilor de Internet.

Legea conține și o prevedere împotriva măsurilor de interceptare a comunicațiilor, restricționând utilizarea de către ISP-iști a tehnologiilor invazive de tipul deep packet inspection (DPI). Acestea ar putea fi folosite doar în anumite circumstanțe sau cu acordul explicit al utilizatorului, care poate fi retras ulterior în orice moment. Utilizarea DPI a atras multă atenție atunci când furnizorul KPN a recunoscut că a analizat traficul utilizatorilor săi pentru a colecta informații privind utilizarea anumitor aplicații. Legea permite interceptarea comunicațiilor în baza unui mandat.

În 24 noiembrie 2011, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o decizie prin care statuează că “dreptul Uniunii Europene se  opune unui ordin judecătoresc pronunţat de o instanță națională prin care se impune unui furnizor de acces la internet instituirea unui sistem de filtrare pentru a preveni transferurile ilegale de fișiere”. Potrivit acestei decizii, „un ordin de această natură nu respectă interdicția de a impune unui astfel de furnizor o obligație generală de supraveghere, nici cerința de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, și libertatea de a desfășura o activitate comercială, dreptul la protecția datelor cu caracter personal și libertatea de a primi și de a transmite informații, pe de altă parte”.

Context

Așa cum se arată în comunicatul de presă al Curții, cauza are la origine unlitigiu între Scarlet Extended SA, furnizor de acces la Internet, pe de o parte, și SABAM, societate belgiană de gestiune colectivă care autorizează utilizarea de către terți a operelor muzicale ale unor autori, compozitori și editori, pe de altă parte.

În 2004, SABAM a constatat că utilizatorii de Internet care folosesc serviciile societății Scarlet transferă pe internet, fără autorizație și fără plata unor drepturi, opere cuprinse în catalogul său prin intermediul rețelelor „peer-to-peer”.

La cererea SABAM, președintele Tribunalului de Primă Instanţă din Bruxelles (Belgia) a obligat societatea Scarlet să pună capăt acestor încălcări ale dreptului de autor și să facă imposibilă orice formă de transmitere sau de primire de către clienții săi, prin utilizarea unui program informatic „peer-to-peer”, a unor fișiere electronice care conțin o operă muzicală din repertoriul SABAM.

Autoritatea Europeană pentru Prelucrarea Datelor a publicat, în 7 octombrie, un Aviz privind neutralitatea Internetului, gestionarea traficului şi protecţia datelor cu caracter personal şi vieţii private.

Pornind de la concluzia formulată în Comunicarea Comisiei Europene privind neutralitatea Internetului (aprilie 2011), potrivit căreia situaţia referitoare la neutralitatea Internetului este una care necesită monitorizare şi analiză, dar că nu este încă momentul adoptării unor reglementări stricte la nivel european, Autoritatea Europeană pentru Protecţia Datelor se întreabă, în opinia sa, dacă această atitudine, de “wait and see” este suficientă din punctul de vedere al protecţiei vieţii private şi datelor cu caracter personal. Autoritatea consideră că este necesară monitorizarea atentă a modului în care furnizorii de servicii Internet respectă prevederile legale referitoare la informarea utilizatorilor, obţinerea consimţământului acestora pentru prelucrarea datelor şi confidenţialitatea comunicaţiilor atunci când se angajează în acţiuni de gestionare a traficului. Dacă în urma acestei monitorizări se va constata că piaţa de comunicaţii electronice se îndreaptă spre situaţia în care inspecţia masivă şi în timp real a comunicaţiilor devine o practică obişnuită, vor fi necesare măsuri legislative.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 9.18

În timpul unui discurs ţinut în cadrul Royal Television Society’s Cambridge Convention din 14 septembrie, ministrul culturii din Marea Britanie, Jeremy Hunt, le-a cerut motoarelor de căutare şi furnizorilor de servicii de Internet să blocheze linkuri  către site-uri web  despre care se presupune că distribuie materiale ilegal, companiilor să nu îşi mai promoveze reclamele pe site-urile respective şi instituţiilor financiare să blocheze tranzacţiile referitoare la aceste site-uri.

După ce la începutul anului 2011, Hunt a anunţat că guvernul va face o evaluare a legislaţiei din domeniul comunicaţiilor electronice, o consultare publică asupra unui nou cadru legislativ a fost lansată în mai, pentru a se afla punctul de vedere al mass-mediei, furnizorilor de servicii de telefonie, furnizorilor TV şi radio şi editorilor online. Propunerile pentru un Cod al comunicaţiilor urmează să fie dezbăute, astfel încât noile reglementări să intre în vigoare în 2015.

Hunt a menţionat că actuala  lege a comunicaţiilor trebuie să fie amendată pentru a putea aborda, printre altele, aspecte legate de “protecţia consumatorilor şi companiilor faţă de conţinutul ofensiv şi faţă de prejudiciile cauzate de conţinutul ilegal sau de conţinutul distribuit ilegal.”

Asociaţia pentru Tehnologie şi Internet, împreună cu Asociaţia Internet Service Providerilor din România, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki, Centrul pentru Jurnalism Independent şi ActiveWatch îşi exprimă îngrijorarea cu privire la noile măsuri de blocare prin furnizorul de servicii Internet (ISP) a unor pagini web, propuse de către Ministerul Finanţelor prin noua Hotărâre de Guvern referitoare la jocurile de noroc, în special în contextul în care Guvernul României propune deja prin alte acte normative măsuri similare pentru site-uri cu pornografie adultă sau de vânzare de produse etnobotanice.

Dorim să subliniem că asemenea măsuri de blocare a unor site-uri web prin intermediul furnizorului de servicii Internet constituie o măsură de cenzură a conţinutului media online, masura ce  ridică probleme serioase în ceea ce priveşte respectarea drepturilor omului şi în special a dreptului la liberă exprimare.

În acest sens, Uniunea Europeană a inclus prin noul pachet de directive în domeniul comunicaţiilor electronice obligaţia pentru statele membre ca accesul la Internet să nu poată fi blocat sau limitat în mod abuziv. Noul art. 1 alin. (3a) din Directiva 2002/21/CE prevede în mod explicit: