Update 9.07 -  Ca urmare a intalnirii dintre Avocatul Poporului si mai multe ONG-uri, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constitutionala cu privire la neconstituționalitatea Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi.

Comunicat original

Acum două zile, nouă organizații neguvernamentale au cerut azi președintelui Traian Băsescu să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi. Astăzi, ca urmare a deciziei de ieri a Curții Constituționale, prin care legea 82/2012, a retenției datelor, a fost declarată neconstituțională, unsprezece organizații neguvernamentale aduc un argument suplimentar împotriva Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi:

Conform Mediafax, Curtea Constituțională a României a decis, Marți, 7 Iulie 2014, în unanimitate, că Legea 82/2012, cunoscută drept legea ”Big Brother”, este neconstituţională.

Conform Constituţiei, ”dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept”.

Nouă organizații neguvernamentale au cerut azi președintelui Traian Băsescu să sesizeze Curtea Constituțională a României cu privire la neconstituționalitatea Legii privind înregistrarea utilizatorilor de cartele prepay și rețele wi-fi.

După ce legea a fost adoptată în procedură de urgență de ambele camere ale Parlamentului, CCR rămâne garantul respectării drepturilor omului la viață privată. Sesizarea Curții nu poate fi însă făcută înainte de promulgare (conform legii de funcționare a acesteia – 47/1992), decât de următorii: Avocatul Poporului, președinții Senatului și Camerei Deputaților, Președintele României sau un număr de 50 de deputați și 25 de senatori. Întrucât nu s-a primit niciun răspuns în urma apelului similar făcut săptămâna trecută către Avocatul Poporului și președinții celor două camere, și nici nu există semnale că legea ar fi fost contestată la CCR, organizațiile semnatare fac acest ultim apel azi către Președinția României.

Astăzi, 6 Iulie 2014, a fost ultima zi a consultării lansate de Comisia Europeană pe tema mecanismului ISDS (Investor-State Dispute Settlement - Soluționarea Litigiilor dintre Investitori și State) propus în cadrul TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership - Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții).

Contrar la ceea ce este prezentat în presa mainstream pe tema TTIP, acest tratat, dincolo de potențialele beneficii ale unui tratat de liber schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, ascunde o serie de propuneri foarte îngrijorătoare, asta ca să nu spunem de-a dreptul „ foarte periculoase”.

ApTI, alături de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), Geo-spatial.org și Fundația Ceața, a pregătit un document prin care solicită sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu Legea privind modificarea și completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice. Aceasta a fost adoptată ieri, 2 iulie, de Camera deputaților în procedură de urgență, fără a se ține cont de multiplele moduri în care afectează grav dreptul la viață privată și nu numai.

Săptămâna aceasta au avut loc doua evenimente de importanță majoră pentru drepturile digitale (dar nu numai) ale cetățenilor României. După cum am semnalat mai devreme, Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților avea în lucru două proiecte de acte normative.

Una dintre foarte puținele reacții din partea oficialităților locale la scandalul interceptărilor NSA (National Security Agency – Agenția Națională de Securitate din Statele Unite ale Americii) a venit de la directorul SRI, George Maior, pe 21 Noiembrie 2013, la mai mult de 5 luni după publicarea primelor dezvăluiri venite de la Edward Snowden, pe 9 Iunie 2013. Acesta a declarat „Nu a existat niciun acord sau protocol sau înțelegere secretă între SRI ca autoritate naționala în domeniul cercetării comunicațiilor și NSA, pe activități de interceptare, pe fluxul de interceptare a comunicațiilor sau a altor sisteme de comunicare, dincolo de cele clasice, pe teritoriul României” [1]. Mai mult decât atât, acesta a plusat spunând „Nu deținem nicio informație, și pe baza propriilor investigații, că pe teritoriul României ar fi avut loc asemenea acțiuni, desfășurate în mod unilateral de aceste organizații din Statele Unite" [1].