Astăzi, 6 Iulie 2014, a fost ultima zi a consultării lansate de Comisia Europeană pe tema mecanismului ISDS (Investor-State Dispute Settlement - Soluționarea Litigiilor dintre Investitori și State) propus în cadrul TTIP (Transatlantic Trade and Investment Partnership - Parteneriatul Transatlantic pentru Comerț și Investiții).

Contrar la ceea ce este prezentat în presa mainstream pe tema TTIP, acest tratat, dincolo de potențialele beneficii ale unui tratat de liber schimb între Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii, ascunde o serie de propuneri foarte îngrijorătoare, asta ca să nu spunem de-a dreptul „ foarte periculoase”.

ApTI, alături de Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH), ActiveWatch, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), Geo-spatial.org și Fundația Ceața, a pregătit un document prin care solicită sesizarea Curții Constituționale a României în legătură cu Legea privind modificarea și completarea OUG nr. 111/2001 privind comunicațiile electronice. Aceasta a fost adoptată ieri, 2 iulie, de Camera deputaților în procedură de urgență, fără a se ține cont de multiplele moduri în care afectează grav dreptul la viață privată și nu numai.

Săptămâna aceasta au avut loc doua evenimente de importanță majoră pentru drepturile digitale (dar nu numai) ale cetățenilor României. După cum am semnalat mai devreme, Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților avea în lucru două proiecte de acte normative.

Una dintre foarte puținele reacții din partea oficialităților locale la scandalul interceptărilor NSA (National Security Agency – Agenția Națională de Securitate din Statele Unite ale Americii) a venit de la directorul SRI, George Maior, pe 21 Noiembrie 2013, la mai mult de 5 luni după publicarea primelor dezvăluiri venite de la Edward Snowden, pe 9 Iunie 2013. Acesta a declarat „Nu a existat niciun acord sau protocol sau înțelegere secretă între SRI ca autoritate naționala în domeniul cercetării comunicațiilor și NSA, pe activități de interceptare, pe fluxul de interceptare a comunicațiilor sau a altor sisteme de comunicare, dincolo de cele clasice, pe teritoriul României” [1]. Mai mult decât atât, acesta a plusat spunând „Nu deținem nicio informație, și pe baza propriilor investigații, că pe teritoriul României ar fi avut loc asemenea acțiuni, desfășurate în mod unilateral de aceste organizații din Statele Unite" [1].

Astazi Comisia de Tehnologia Informatiilor si Comunicatii din cadrul Camerei Deputatilor organizeaza o dezbatere pe tema celor doua proiecte de acte normative pe care trebuie sa dea raport, unde a invitat mai multi actori din domeniul public si privat sa se exprime pe:

Ținând cont de cele două proiecte de lege (cel privitor la inregistrarea cartelelor SIM preplătite și a hotspot-urilor WIFI și cel privitor la securitatea cibernetică) care afectează în mod direct drepturile civile ale tuturor celor care au legătură, chiar și doar în mod tangențial cu mediul digital, vă aducem la cunoștință următoarea petiție inițiată cu ocazia conferinței Coliberator:

http://coliberator.ro/petition

Pentru mai multe detalii despre problematica în discuție, Bogdan Manolea, directorul executiv ApTI, deja a publicat doua articole pe blogul personal despre aceste proiecte de lege:

http://legi-internet.ro/blogs/index.php/romania-digitala-free-wifi-cartele-prepay-cu-buletinul

http://legi-internet.ro/blogs/index.php/ce-vrem-securitate-cibernetica-sau-securism

Mult timp Fundația Mozilla a fost principalul apărător al drepturilor utilizatorilor când vine vorba de Web (fie ele browsere, standarde sau orice altceva legat de World Wide Web). Unde până în 2009 browser-ul Firefox al Fundației Mozilla a fost pe o traiectorie ascendentă, apropiindu-se foarte mult de cota de piață a Internet Explorer-ului și chiar devenind lider în unele regiuni, această dinamică a fost schimbată fundamental odată cu intrarea pe piață a lui Google cu browser-ul Chrome. De la lansare, Chrome a acaparat în mod constant cotă de piață atât de la Internet Explorer cât și, mult mai important, de la Firefox. În ciuda acestui lucru, Fundația Mozilla a continuat să fie consecventă și să păstreze o poziție principială... până acum. Pe 14 Mai, Fundația Mozilla a anunțat că a intrat într-un contract cu Adobe prin care se angajează sa implementeze DRM în browser-ul Firefox.

Mai jos prezentăm, în întregime, răspunsul Free Software Foundation la această acțiune a Fundației Mozilla:

BOSTON, Massachusetts, SUA — Miercuri, 14 Mai, 2014 — Ca răspuns la anunțul făcut astăzi de Mozilla, care declară că va implementa DRM în browser-ul Firefox, John Sullivan, directorul executiv al Free Software Foundation a făcut următoarea declarație:

La doar o săptămâna după Ziua Internațională Împotriva DRM-ului, Mozilla a anunțat că va intra într-un parteneriat cu firma de soft proprietar Adobe pentru a implementa suport pentru DRM Web-based folosind Encrypted Media Extensions (EME) în browser-ul Firefox.

Free Software Foundation este foarte dezamăgită de anunțul făcut de Mozilla. Această decizie compromite principii importante pentru a atenua temeri greșite legate de cota de piața a browser-ului și aliază Mozilla cu o firmă ostilă software-ului liber și idealurilor fundamentale ale propriei firme.