Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.8

O adevărată furtună mediatică s-a stârnit acum câteva săptămâni, atunci când s-a aflat că Microsoft se folosește de dreptul pe care și-l conferă, în Condițiile de utilizare, de a căuta prin mesajele Hotmail ale utilizatorilor săi. Ca urmare a acestor reacții, Microsoft a decis să își schimbe Condițiile de utilizare. În viitor, atunci când compania va primi informații potrivit cărora serviciile sale sunt utilizate pentru „a face comerț cu proprietate fizică sau intelectuală furată”, „nu va face verificări în conținutul privat al clientului”. Un pas în direcția corectă, cu siguranță. În plus, Microsoft își asumă angajamentul de a coopera cu organizațiile Center for Democracy and Technology și Electronic Frontier Foundation pentru a „crea un echilibru în contextul altor circumstanțe care implică, pe de o parte, interesele consumatorilor cu privire la protecția vieții private, și, pe de altă parte, protejarea indivizilor și securitatea serviciilor Internet pe care le folosesc”.

Însă Condițiile de utilizare existente rămân în vigoare, urmând să fie actualizate la un moment dat „pe parcursul lunilor următoare”. Astfel, sunt aplicabile atât regulile vechi, cât și cele noi. În plus, rămâne valabilă și principala problemă legată de drepturile complet imprevizibile și extinse pe care Microsoft și le conferă. Spre exemplu, „în cazul în care luăm măsuri împotriva dumneavoastră ca urmare a încălcării acestui acord, putem șterge permanent sau puteți pierde permanent o parte din sau întregul conținut stocat în cadrul acestui serviciu și/sau putem anula serviciile în întregime. Datele șterse pot fi irecuperabile.” Faptul că Microsoft ia măsuri împotriva unuia dintre utilizatorii săi nu înseamnă că că acest utilizator se face vinovat de ceva, ci pur și simplu că Microsoft a decis să ia măsuri împotriva sa. Cu alte cuvinte, pot face tot ce vor, atunci când vor. Microsoft subliniază totuși că existența acestui drept nu este totuna cu utilizarea sa și pretinde că prin folosirea acestor puteri are în vedere protecția utilizatorilor săi.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.8

Într-o actualizare a Condițiilor de utilizare arefente Gmail, Google a clarificat faptul că toate e-mailurile primite sau trimise de utilizatorii său sunt scanate de un software automat. Vorbind despre această decizie, un purtător de cuvânt al Google a declarat: „Vrem ca politicile noastre să fie simple și ușor de înțeles pentru utilizatorii noștri. Aceste modificări vor aduce mai multă claritate și au la bază reacțiile primite de-a lungul ultimelor câteva luni.” În noile Condiții de utilizare se arată că:

„Sistemele noastre automate analizează conținutul (inclusiv e-mailuri) pentru a vă oferi produse relevante, cum ar fi rezultate personalizate pentru căutările efectuate, publicitate adaptată și detectare a spamului și malware-ului. Această analiză are loc pe măsură ce conținutul este trimis și primit, precum și atunci când este stocat.”

Platforma web Copy-me.org, dedicată dezbaterilor privind standardele actuale în domeniul dreptului de autor și culturii deschise, a lansat o campanie de crowdfunding (prin IndieGogo) care să susțină primul “webseries” dedicat în totalitatea dreptului de autor și domeniului digital.

Scopul acestei campanii este de a strânge fonduri pentru realizarea unei serii de opt filmulețe (episoade) animate 2D dedicate promovării unor chestiuni legate de dreptul de autor și de ceea ce este echitabil și ne-echitabil în spațiul digital. În cadrul acestor episoade se va vorbi despre istoria dreptului de autor, despre domeniul public, despre diferența dintre copiere și furt, despre paradoxul originalității și despre modul în care creatorii de conținut pot obține profit fără să restricționeze accesul la operele lor. Se doreşte, astfel, ca aceste filmuleţe să contribuie la conştientizarea publicului cu privire la importanţa modernizării normelor actuale privind dreptul de autor.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.7

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în 8 aprilie, că legislația UE privind supravegherea în masă contravine dreptului european. Cazul a fost adus în fața Curții de către organizația Digital Rights din Irlanda, împreună cu Grupul de Lucru pentru Reținerea Datelor din Austria.

Deși va dura ceva timp până când se va clarifica ce urmează să se întâmple în acest domeniu, comentariile inițiale din partea unor actori importanți pot oferi câteva indicii în această privinţă.

Comentariul poate cel mai remarcabil aparține comisarului Cecilia Malmstroem, care are obligația legală de a se asigura că prevederile Cartei Drepturilor Fundamentale sunt respectate. Comisarul a lăsat să se înţeleagă faptul că serviciile sale sunt pe deplin conștiente, de cel puțin trei ani, de incompatibilitatea dintre Directiva privind reținerea datelor și legislația europeană primară, dar au ales să nu facă nimic.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 12.7

După votul dat în favoarea neutralității Internetului în Parlamentul European în 3 aprilie 2014, mulți se întreabă: „ce se întâmplă acum?”. Consiliul de Miniștri al Uniunii Europene va decide cu privire la acele părți din Regulamentul privind piața unică în sectorul comunicațiilor electronice pe care le poate accepta, precum și cu privire la părțile pe care vrea să le amendeze sau să le respingă complet. Consiliul este alcătuit din miniștrii responsabili pentru comunicații electronice din cele 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Opiniile celor 28 de miniștri sunt diferite. Pe de o parte, state precum Olanda și Slovenia consideră că este necesar să protejeze propriile legislații deschise și favorabile concurenței. Pe de altă parte, state ale căror guverne au menținut, din diverse motive, oligarhii neconcurențiale la nivelul piețelor telecom, ar preferă să mențină și să extindă această abordare.

Semnatarii acestui apel își exprimă dezacordul față de adoptarea de către Guvern, în ședința din 9 aprilie 2014, a proiectului de lege privind înregistrarea deținătorilor de cartele telefonice pre-plătite și le cer parlamentarilor să nu voteze proiectul.

Organizațiile semnatare salută decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a invalidat ieri Directiva 2006/24/EC privind păstrarea datelor de trafic informațional, cunoscută sub denumirea de „Directiva Big Brother”, și solicită autorităților române – Guvernului și Parlamentului - să procedeze de urgență la abrogarea legislației românești care transpune această directivă.