Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.17

În ultimii ani, comisarul european Neelie Kroes, care a susținut, inițial, neutralitatea Internetului, a cedat constant în fața presiunilor venite din partea marilor companii telecom, schimbându-și poziția de la protejarea neutralității Internetului la amenințarea ei. O propunere de regulament facută publică în data  de 11 septembrie 2013 confirmă această schimbare de poziție.

La Quadrature du Net și alte organizații similare au acuzat-o pe Kroes că, prin propunerea de regulament privind reforma pieței telecom din cadrul Uniunii Europene, distruge neutralitatea Internetului, deși pretinde că o protejează. Într-o versiune anterioară neoficială a propunerii comisarului Neelie Kroes pentru noile reguli telecom, „neutralitatea Internetului” a fost eliminată dintr-un loc în care fusese menționată anterior.

 „Comisia ar acorda companiilor telecom libertatea de a încheia acorduri comerciale cu mari furnizori de conținut precum Google sau Facebook pentru a prioritiza traficul lor de date în Internet. O astfel de „preluare a puterii” de către companiile private ar face ca restul cetățenilor și inovatorii nou-intrați pe piață să aibă acces la un Internet mai lent, ceea ce ar avea efecte dezastruoase pentru libertate și inovare online”, a afirmat  Jérémie Zimmermann, purtător de cuvânt al La Quadrature du Net.

Articol preluat din Newsletter-ul  EDRi 11.16

Organizația germană pentru drepturi civile Digitale Gesellschaft e. V., membră a EDRi, a lansat, prin site-ul right2remix.org, o inițiativă prin care solicită factorilor decidenți de la nivel european să introducă dreptul la adaptare (remixare) în legislația europeană privind dreptul de autor.

Este de mult timpul pentru o astfel de inițiativă. Trăim într-o eră a adaptărilor. Creativitatea și cultura au provenit întotdeauna din opere anterioare, dar, în contextul evoluției Internetului și tehnologiilor digitale, adaptarea creativă a operelor a ajuns la un nivel cu totul nou. Mai mulți oameni au posibilitatea de a edita și distribui o gamă mult mai largă de opere. Reglementarea dreptului la adaptare a devenit astfel o cerință fundamentală pentru libertatea de exprimare într-o societate digitală.

Reglementarea unui drept la adaptare necesită anumite modificări ale legislațiilor europene și naționale privind dreptul de autor. Digitale Gesellschaft e. V. propune introducerea dreptului la adaptare ca o combinație a trei drepturi creative:

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.16

Scandalul PRISM a adus în discuție o serie de chestiuni legate de protecția datelor cu caracter personal ale cetățenilor europeni și a generat reacții care cereau măsuri de prevenire a „spionării” acestor date.

În contextul în care Uniunea Europeană își actualizează legislația privind protecția datelor cu caracter personal, Sabine Leutheusser-Schnarrenberger, ministrul justiției din Germania, consideră că UE are nevoie de reguli noi în acest domeniu, „un pachet de măsuri la nivel european împotriva activităților de spionaj în mase desfășurate de către servicii secrete străine”, fiind de părere că „standardele germane ridicate privind protecția datelor ar trebui să fie regula”.

Ministrul a adus în discuție și posibilitatea unor măsuri noi și tangibile de sancționare a corporațiilor care participă la activitățile americane de spionaj. De asemenea, în iulie 2013, cancelarul german Angela Merkel a solicitat SUA să respecte legislația germană atunci când întreprinde operațiuni de culegere de informații  în Germania.

„Mă aștept la un angajament clar din partea guvernului SUA cu privire la faptul că, în viitor, atunci când acționează pe teritoriul german, respectă legile germane. Suntem un partener prietenos. Suntem într-o alianță de apărare și trebuie să fim capabili să ne bazăm unii pe alții.” Merkel a solicitat altor guverne auropene să coopereze în domeniul protecției datelor cu caracter personal și să stabilească reglementări mai dure care să impună companiilor Internet obligația de a publica informații referitoare la destinatarii cărora le sunt puse la dispoziție date personale.

Cândva banii reprezentau cantităţi specifice de metale preţioase cu o anumită valoare. Astăzi nici nu se mai pune problema de o prezenţă fizică a banilor. Astăzi discutăm de bani virtuali.

Conceptul “Bitcoin” a apărut în anul 2008 într-un document publicat sub pseudonimul Satoshi Nakamoto. Pe baza lucrării lui Nakamoto un grup de programatori a creat primul client de bitcoin.

La ediția anterioară Internet fără Cravată am discutat despre căile de analiză și interpretare vizuală a datelor și am explorat împreună o serie de instrumente și site-uri precum Viewshare, Alerte.md bazate pe tehnologia Open Layers.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.15

În contextual actual, este necesară o actualizare a modului în care înțelegem legislația privind drepturile omului, astfel încât să reflecte tehnologiile și tehnicile moderne de supraveghere. Nimic nu poate demonstra mai bine urgența acestei situații decât recentele dezvăluiri care au confirmat supravegherea în masă a indivizilor nevinovați din întreaga lume.

Pentru a atinge acest obiectiv, au fost elaborate Principiile internaționale privind aplicarea drepturilor omului în cazul supravegherii comunicațiilor. Principiile articulează ceea ce legislația internațională privind drepturile omului – care este obligatorie pentru fiecare stat din lume – impune guvernelor în era digitală. Ele reflectă, totodată, un consens global tot mai larg asupra faptului că tehnicile moderne de supraveghere au mers prea departe și trebuie să fie moderate. Aceste principii oferă oamenilor din întreaga lume o serie de puncte de referință pe care să le poată folosi pentru a evalua propriile sisteme legale și pentru a promova schimbarea acestora.

Principiile sunt rezultatul a mai mult de un an de consultări între societatea civilă și experți în tehnologie și în domeniul vieții private și au fost deja semnate de peste o sută de organizații din întreaga lume. Procesul a fost coordonat de către Privacy International, Access și Electronic Frontier Foundation.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.15

Turkey Alternative Informatics Association, împreună cu alte 11 organizații neguvernamentale din Turcia, au publicat următorul anunț public, intitulat „Revendicarea drepturilor noastre privind mijloacele de comunicare socială („social media”), după protestele din Parcul Gezi”:

ONU și alte organizații internaționale au declarat că Internetul este principalul instrument pentru exercitarea libertății de exprimare și a libertății presei. Internetul și mijloacele de comunicare socială sunt indispensabile pentru progresul indivizilor, pentru participarea acestora în societate și pentru o democrație durabilă. Grupuri de oameni din întreaga lume solicită acces la informație, transparență și democrație participativă.

Libertatea de exprimare, libertatea de a protesta și viața privată sunt drepturi fundamentale ale omului. Libertatea de exprimare constă și în libertatea de a avea alte opinii. Însă defăimarea, discursurile instigatoare și apelurile la violență nu sunt incluse în libertatea de exprimare.

Mijloacele de comunicare socială au schimbat considerabil stilurile de comunicare și organizare. Ele nu reprezintă o amenințare pentru societate, ci, dimpotrivă, sunt un grup de instrumente extrem de valoroase pentru societate. Utilizarea lor nu este un act ilegal, ci o parte a libertății de comunicare, aceasta fiind un drept constituțional. Supravegherea comunicațiilor desfășurate prin intermediul mediilor de comunicare socială este, însă, ilegală. Potrivit art.22 din Constituția Turciei, „orice individ are dreptul de a comunica în mod liber. Unul dintre elementele fundamentale ale comunicării este confidențialitatea.”