Articol preluat din Newslleter-ul EDRi 11.5

În cadrul unui seminar interguvernamental privind politicile digitale, organizat în data de 28 februarie 2013, primul ministru francez Jean-Marc Avrault a anunțat că se pregătește, pentru 2014, o lege „privind protecția drepturilor și libertăților digitale”, care parea să aducă unele îmbunătățiri în ceea ce privește protecția libertății online, mai ales în direcția neutralității Internetului.

Consiliul Digital Național (Conseil national du numérique – CNNum) trebuia să-și exprime, printr-un aviz, punctul de vedere asupra neutralității Internetului. Și, „dacă pare să existe o ambiguitate  legislativă în ceea ce privește protecția libertății de exprimare și comunicare pe Internet, (atunci) guvernul va iniția unele dispoziții legislative.”

În 12 martie 2013, CNNum a emis un aviz privind neutralitatea Internetului, prin care recomandă guvernului să emită o lege care să garanteze principiul ne-discriminării comunicațiilor, încercând să extindă aplicabilitatea acestuia și în cazul motoarelor de căutare și al altor servicii online. Din păcate, recomandările CNNum sunt elaborate în termeni foarte vagi și nu prevăd măsuri exacte referitoare la obligațiile operatorilor telecom în ceea ce privește neutralitatea Internetului, și nici sancțiuni împotriva restricțiilor de access impuse de acești operatori.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.5

În octombrie 2012, Grupul de Lucru Articolul 29 (care reprezintă autoritățile pentru protecția datelor din statele membre ale Uniunii Europene) a transmis Google o serie de recomandări în vederea soluționării anumitor deficiențe referitoare la politica de confidențialitate a companiei. Grupul consideră că Google nu a luat măsurile necesare pentru a aborda chestiunile semnalate și că, prin urmare, continuă să nu respecte Directiva 95/46/CE privind protecția datelor.

În cadrul sesiunii plenare din 26 februarie 2013, autoritățile pentru protecția datelor din cadrul Uniunii Europene au decis să continue investigațiile în cazul Google și să ia toate măsurile necesare în acest caz, în baza puterilor și competențelor conferite, sub coordonarea unui grup condus de autoritatea franceză pentru protecția datelor (CNIL).

Se pare că autoritățile pentru protecția datelor nu mai sunt dispuse să închidă ochii la neregulile comise de Google.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.5

HADOPI, autoritatea franceză anti-piraterie, a publicat un raport privind modalitățile de luptă împotriva distribuirii și descărcării ilegale de materiale protejate prin drept de autor.

Aceasta este, probabil, o încercare a autorității de a-și asigura viitorul, având în vedere faptul că, de la înființarea sa în 2009, nu a demonstrat încă eficiența sistemului de „trei lovituri”, în ceea ce privește veniturile industriei culturale, iar funcționarea sa a costat deja Franța zeci de milioane de euro.

„Unele site-uri Internet, servicii de distribuire (streaming) și site-uri de descărcare directă sunt specializate în exploatarea masivă a conținutului ilegal, din care fac profit în propriul beneficiu. Raportul, care ilustrează starea ecosistemului de distribuire și descărcare directă ilegală, explorează diferite modalități de luptă împotriva exploatării masive a conținutului ilegal”, se arată în raportul elaborat de Mireille Imbert-Quaretta, președinte al Comisiei pentru Protecția Drepturilor (Commission de Protection des Droits).

HADOPI sugerează că s-ar putea baza mai mult pe ISP-iști, motoare de căutare, agenții de publicitate, furnizori de soluții de plată, precum și companii de găzduire, cărora li s-ar putea cere să implementeze tehnologii de filtrare și de recunoaștere a conținutului, utilizând tehnici de „amprentare” furnizate de către deținătorii de drepturi. Aceste sisteme pot să elimine automat conținutul considerat ilegal, prin identificarea „amprentei” digitale, sau să restricționeze accesul utilizatorilor, în funcție de locație.

Dosar legislativ  - Iniţiative legislative româneşti

Iniţiativă legislativă privind înregistrarea utilizatorilor serviciilor de comunicaţii electronice de tip Prepay

• 12 martie 2013: Comisia pentru tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor emite un raport de respingere a propunerii legislative.

OUG nr.82/2012 - cartea electronica de identitate

• 5 martie 2013: avize favorabile din partea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci şiComisiei pentru politică externă;
• 6 martie 2013: aviz negativ din partea Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale;
• februarie/martie 2013: ApTI transmite comisiilor de specilaitate ale Senatului și Camerei Deputaților propuneri de amendamente la OUG nr.82/2012.

EDRi (European Digital Rights), organizație din care face parte și ApTI și-a sărbătorit la începutul acestei săptămâni cea de-a 10-a aniversare. Cu această ocazie, EDRi a organizat, la sediul Parlamentului European din Bruxelles, o întâlnire cu Viviane Reding, vice-președinte al Comisiei European și comisar responsabil pentru justiție, drepturi fundamentale și cetățenie.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.4

În 2009, Președinția suedeză a Uniunii Europene a contribuit la lansarea „Coaliției Financiare Europene împotriva Pornografiei Infantile”. Inițiativa avea la bază „Coaliția Financiară împotriva Pornografiei Infantile” din SUA, implica aceleași companii și viza aceleași site-uri web. Singura diferența perceptibilă dintre coaliția europeană și cea americană consta în faptul că inițiativa europeană era finanțată din banii contribuabililor – pentru a face ceea ce companiile făceau deja.

Interesant (și lăudabil, trebuie să recunoaștem) este că proiectul european a produs o analiză detaliată a problemei după primul an de funcționare. Rezultatul acestei analize a fost un raport care conținea câteva constatări interesante:

-site-urile comerciale nu obțin, în general, profituri mari;

- comparativ cu alte domenii ale criminalității online, profiturile sunt chiar mici;

- s-a înregistrat o scădere semnificativă a numărului de site-uri comerciale active care pot fi identificate;

- producătorii de imagini reprezentând abuzuri asupra copiilor folosesc cel mai probabil zone mici și securizate din Internet, protejate prin parole, pentru a distribui imagini gratis.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.4

Sub coordonarea parlamentarului conservator britanic Emma McClarkin, sunt depuse eforturi pentru soluționarea problemei abuzurilor asupra copiilor în mediul online, într-o manieră care ar fi fost mai adecvată în 2005. McClarkin a transmis colegilor săi o propunere de “Declarație scrisă”, care ar putea deveni rezoluție a Parlamentului European dacă obține semnăturile a jumătate dintre parlamentari.

Textul propus (nepublicat încă) începe prin semnalarea faptului că abuzurile asupra copiilor reprezintă o infracțiune inacceptabilă, făcând apoi referire la „opinia generală” conform căreia transportarea unui astfel de conținut în rețele reprezintă el însuși un act criminal. Este prezentat apoi un alt doilea truism: acela că este vorba despre o infracțiune internațională care necesită cooperare internațională. În declarație se arată că „există adesea o dimensiune comercială a distribuirii de conținut reprezentând abuzuri sexuale asupra copiilor, iar distribuirea acestui conținut poate fi profitabilă pentru structuri de criminalitate organizată.” Această afirmație este ciudată, având în vedere faptul că Centrul pentru protecție online și exploatare a copiilor din Marea Britanie a pregătit, în 2010, un raport pentru Coaliția Financiară Europeană în care se menționa că exploatarea comercială online a imaginilor în chestiune era în scădere, iar profiturile era „destul de mici”. Desigur, atunci când sunt elaborate declarații despre o infracțiune atât de gravă cum este abuzul asupra copiilor în mediul online, ne așteptăm cel puțin la un nivel minim de cercetare, având în vedere că, așa cum se arată în text, „în spatele fiecărei imagini sau fiecărui clip video reprezentând un abuz sexual asupra copiilor se află o victimă reală.”