Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

Unii membrii ai Parlamentului European par să creadă că jocurile de noroc online și blocarea site-urilor web trebuie adăugate în toate documentele relevante. În ultimii trei ani s-au discutat de cele puțin trei ori propuneri de blocare, după respingerea unor propuneri anterioare similare. Acum, pentru a doua oară în trei ani, Parlamentul a decis să lanseze un nou raport privind jocurile de noroc online, blocarea site-urilor web fiind una dintre cele trei opțiuni (fără caracter obligatoriu) luate în considerare.

După ce, în 2011, a petrecut șase luni pentru a pregăti un raport privind „jocurile de noroc online în piața internă”, ca răspuns la Comunicarea Comisiei privind jocurile de noroc, Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor (IMCO) din Parlamentul European a decis să elaboreze un nou raport privind jocurile de noroc online, pentru a răspunde unei noi Comunicări a Comisii.

În fond, principala problemă se referă la faptul că serviciile trasnfrontaliere de jocuri de noroc cauzează o reducere a încasărilor fiscale în state cu piețe neconcurențiale sau monopoluri naționale. Sub masca „protecției consumatorilor”, unele state membre ale Uniunii Europene încearcă să găsească modalități de restricționare a concurenței, cu scopul de a-i obliga pe consumatori să folosească servicii locale (adesea cu câștiguri medii mai mici) în locul unor servicii mai eficiente și mai atractive localizate altundeva în Europa. În 2011 a existat o discuție extinsă asupra blocării site-urilor web „ilegale” („ilegale” fie pentru că nu sunt înregistrate și nu plătesc impozite în țara în care se impune blocare, fie într-un sens mai convențional). Rezultatul a constat într-un compromis cu un înțeles vag. Neavând un caracter legislativ, această problemă de claritate nu este importantă decât pentru credibilitatea Parlamentului.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.8

În februarie 2013, EDRi a transmis președintelui Comisiei Europene, José-Manuel Barroso, o scrisoare pentru a atrage atenția asupra problemelor aferente modurilor foarte divergente și contradictorii în care Comisia abordează rolul intermediarilor în gestionarea conținutului presupus a fi ilegal și pentru a-și exprima susținerea față de abordarea bazată pe dovezi propusă de comisarul Michel Barnier și Directoratul General pentru Piață Internă.

Scrisoarea a fost motivată de două situații diferite existente la nivelul Comisiei. În primul rând, existența unei multitudini de inițiative de „auto-reglementare” propuse și finanțate de către Comisie, precum „Coaliția pentru un Internet mai sigur pentru copii” – „CEO Coalition to make the Internet a better place for kids” (în domeniul, protecției copiilor, sub coordonarea comisarului Kroes) și „Proiectul Clean IT”  - „Clean IT Project” (în domeniul terorismului, sub coordonarea comisarului Malmström). Aceste inițiative au întotdeauna anumite caracteristici:

• nu sunt niciodată bazate pe o analiză a unei probleme specifice, ci pe conceptul că „cineva” trebuie să facă „ceva”;
• deși Comisia finanțează și uneori chiar inițiază și coordonează astfel de proiecte, nu își asumă niciodată responsabilitatea pentru rezultatele lor;
• deși Comisia nu își asumă responsabilitatea pentru rezultatele proiectelor, nu are nicio ezitare în a solicita implementarea unor măsuri „voluntare”, de către industrie, sub amenințarea unei publicități negative sau a legiferării (sau ambele), în cazul în care dorințele sale nu sunt respectate.

Mai mult de 80 de organizații reprezentate de The European Consumer Organisation (BEUC) și European Digital Rights (EDRi) au trimis o scrisoare adresată Comisiei Europene cerând oprirea practicilor experimentale periculoase legate de funcționarea internetului în Europa și protecția principiilor neutralității și deschiderii internetului.

Anul 2012 a fost pentru ApTI un an plin cu activităţi: am promovat reutilizarea informaţiilor din sectorul public şi accesibilitatea datelor deschise, am susţinut libertatea de exprimare şi neutralitatea Internetului, am lansat un proiect prin care să evidenţiem modul în care parlamentarii români îşi exprimă votul cu privire la iniţiativele legislative care au efect asupra drepturilor civile digitale,  am urmărit iniţiativele legislative româneşti şi europene şi am formulat puncte de vedere asupra unora dintre acestea şi ne-am opus ACTA şi reţinerii datelor de trafic de către furnizorii de servicii de comunicaţii electronice.

Toate aceste acţiuni sunt prezentate în raportul de activitate al asociaţiei pentru anul 2012, pe care îl publicăm astăzi. Raportul este structurat în mai multe capitole şi conţine informaţii despre activităţile ApTI în domenii precum: protecţia vieţii private şi a datelor cu caracter personal, libertatea de exprimare, dreptul de autor şi reutilizarea informaţiilor din sectorul public, guvernanţa Internetului. 

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.7

În primul său raport privind transparența – Raport privind solicitările autorităților responsabile cu aplicarea legii din anul 2012 (2012 Law Enforcement Requests Report), Microsoft explică felul în care abordează solicitările de acces la date venite din partea autorităților responsabile cu aplicarea legii din întreaga lume. Raportul include informații și date detaliate referitoare la platforma sa de comunicare Skype, aceasta fiind prima clarificare publică referitoare la statutul legal și jurisdicțional al companiei, de la achiziționarea Spype de către Microsoft în 2011.

Publicarea raportului vine după o serie de presiuni exercitate asupra Microsoft de către societatea civilă; în ianuarie 2012, peste 40 de organizații (inclusiv Access și EDRi) și 60 de indivizi au cerut Microsoft, printr-o scrisoare deschisă, să publice un raport de transparență și să clarifice obligațiile, practicile și politice de divulgare  ale companiei.

Atenția publică acordată Skype are un motiv bun: platforma are peste 663 de milioane de utilizatori și este un instrument crucial pentru activiști și apărători ai drepturilor omului, care depind de acest serviciu. În absența altor opțiuni semnificative sau funcționale pentru canale de comunicație sigure, acești utilizatori trebuie să știe urgent dacă pot utiliza cu incredere în Skype pentru conversații cu caracter sensibil.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 11.7

În 4 martie 2013, agenția franceză de informații Direction Centrale du Renseignement Intérieur (DCRI) a solicitat Wikimedia Foundation să elimine articolul „Station hertzienne militaire de Pierre sur Haute” (Unitatea militară de la Pierre sur Haute), considerând că acesta conține informații militare clasificate, a căror publicare încalcă prevederile Codului Penal Francez.

Potrivit unei surse judiciare citate de AFP, solicitarea de ștergere a articolului s-a bazat pe faptul că DCRI a considerat că articolul în limba franceză publicat pe Wikipedia a compromis „materiale clasificate referitoare la circuitul de transmiterea a ordinelor de atac nuclear”

Wikipedia a refuzat să șteargă articolul, care a fost online timp de aproape 4 ani fără să ridice astfel de probleme și care conține informații deja cunoscute publicului, cu atât mai mult cu cât agenția nu a pezentat niciun argument în susținerea solicitării sale și nici nu a indicat care parte a informației este considerată clasificată. De fapt, se pare că o marte parte din informații provine dintr-un clip video disponibil publicului, în care maiorul Jeansac, șeful respectivei unități militare, dă un interviu detaliat și îi face reporterului un tur al facilității.

Câteva dintre cele mai interesante rezultate ale proiectul european de cercetare CONSENT au fost prezentate la conferința finală a proiectului care a avut loc în Malta în perioada 20-21 martie 2013 (despre care am mai scris pe site).