Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că restricționarea accesului la Internet în afara unui cadru legal care să reglementeze restricția și care să ofere garanția unui control judiciar pentru prevenirea eventualelor abuzuri echivalează cu încălcarea libertății de exprimare.

Decizia a fost luată cu privire la următorul caz adus în fața Curții:

În iunie 2009, o instanță din Turcia a dispus blocarea unui site Internet al cărui autor a fost acuzat de insultarea memoriei lui Kemal Ataturk. Ordinul de blocare urma să fie aplicat de către Directoratul pentru Telecomunicații, care a solicitat instanței să extindă ordinul în vederea blocării accesului la site-urile Google, considerând că aceasta ar fi singura modalitatea tehnică posibilă pentru blocarea site-ului  ofensator, întrucât autorul acestuia locuia în afara țării. Solicitarea a fost acceptată, și, ca urmare a aplicării ordinului, a fost blocat accesul la toate celelalte site-uri găzduite de Google.

Curtea a arătat că Internetul a devenit unul dintre principalele mijloace de exercitare a dreptului la liberă exprimare și la informație, considerând că măsura dispusă reprezintă o ingerință a autorităților publice în dreptul la liberă exprimare. O astfel de ingerință constituie o încălcare a art.10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, cu excepția cazului în care măsura ar fi prevăzută prin lege, ar urmări unul sau mai multe scopuri legitime și al fi necesară într-o societate democratică. Atunci când s-a luat decizia blocării accesului la toate site-urile Google, instanța a luat în considerare doar opinia Directoratului pentru Telecomunicații, fără să analizeze posibilitatea luării unei măsuri mai puțin restrictive, care să conducă doar la blocarea site-ului ofensator. Instanța ar fi trebuit să ia în considerare faptul că decizia blocării accesului la toate site-urile Google ar face inaccesibile mari cantități de informații, afectând astfel drepturile utilizatorilor de Internet și având efecte colaterale semnificative.

Curtea a considerat că efectele măsurii impuse au fost arbitrare, iar controlul judiciar al blocării accesului a fost insuficient pentru a preveni abuzurile, fiind astfel vorba despre o încălcare a art.10 al Convenției.

Mai multe detalii:

• Comunicatul de presă al Curții (în limba engleză)
• Decizia Curții (în limba franceză) 

Articol preluat de pe site-ul EDRi

O largă majoritate a membrilor Parlamentului European a solicitat astăzi, în două rezoluții ne-legislative, ca neutralitatea Internetului să fie legiferată la nivelul Uniunii Europene.

În contextul adoptării unei Rezoluții ne-legislative referitoare la finalizarea pieței unice digitale, Parlamentul European a invitat Comisia să „propună dispoziții legislative pentru a asigura neutralitatea Internetului”, solicitând Comisarului Neelie Kroes să pună capăt abordării „așteptăm și vedem”.

În a doua Rezoluție referitoare la Strategia privind libertatea digitală în politica externă a UE, Parlamentul a subliniat faptul că „sprijină în mod categoric principiul neutralității Internetului, potrivit căruia furnizorii de servicii Internet nu blochează, nu discriminează, nu împiedică și nu reduc, inclusiv prin preț, capacitatea unei persoane de a utiliza un serviciu pentru a accesa, utiliza, trimite, publica, primi sau oferi orice conținut, aplicație sau serviciu pe care îl/o dorește, indiferent de sursă sau de țintă” și a solicitat Comisiei și Consiliului „să promoveze și să păstreze standarde înalte ale libertății digitale în UE, în special prin codificarea principiului neutralității Internetului”.

După rezoluția referitoare la neutralitatea Internetului din noiembrie 2011, este a doua oară când Parlamentul European solicită Comisiei să abandoneze abordarea „laissez-faire” în această chestiune politică extrem de importantă. Studiile efectuate de către Organismul Autorităților Europene de Reglementare în Comunicații Electronice demonstrează faptul că operatorii intervin în traficul din rețelele lor în moduri dănunătoare din punct de vedere social. Operatorii blochează și discriminează aplicații, conținut și servicii care concurează cu cele proprii. Legislația existentă în multe state membre ale Uniunii Europene este inadecvată pentru a preveni astfel de abuzuri la adresa Internetului deschis.

Votul de astăzi al Parlamentului European a arătat încă o dată că nu este deloc adecvată încrederea pe care Comisia Europeană o are în transparență, concurență și posibilitatea de schimbare a operatorilor ca măsuri suficiente pentru a asigura neutralitatea Internetului.

 „Utilizatorii și inovatorii, nu furnizorii de acces, sunt cei care trebuie să decidă cum vor să folosească Internetul, dacă vrem ca acesta să-și exercite în continuare potențialul ca piață unică, lipsită de bariere și ca platformă unică pentru activități sociale și culturale și pentru discurs democratic”, a declarat Joe McNamee, director executiv al EDRi.

Multe dintre site-urile web pe care le accesăm zilnic folosesc cookie-uri pentru a „memora” anumite informații, cel mai adesea cu scopul de a asigura o interacțiune mai rapidă și mai ușoară între utilizatori și site-uri.

Cookie-urile pot fi definite ca fișiere de mici dimensiuni, în general alcătuite din litere și cifre, care sunt descărcate în memoria unui calculator (sau altui echipament terminal folosit pentru navigare pe Internet), atunci când utilizatorul accesează in anumit site web. Spre exemplu, în momentul autentificării unui utilizator pe un anumit site web, datele de autentificare sunt stocate într-un cookie; ulterior, utilizatorul poate accesa respectivul site fără să fie nevoie să se autentifice din nou.

Deși cookie-urile nu pot citi informații stocate în calculatorul utilizatorului, ele stochează date de natură personală și pot fi utilizate pentru monitorizarea comportamentului și preferințelor online ale utilizatorului. Întrucât cookie-urile ridică probleme în ceea ce privește viața privată și protecția datelor cu caracter personal, folosirea lor este reglementată atât la nivel european, cât și în România. Astfel, există o serie de obligații pe care trebuie să le respecte site-urile web care folosesc cookie-uri, precum informarea utilizatorilor în legătură cu existența cookie-urile și scopul acestora și obținerea acordului utilizatorilor pentru plasarea de cookie-uri și pentru utilizarea informațiilor conținute.

Pentru a contribui la informarea utilizatorilor de Internet, cât și a furnizorilor, ApTI și-a propus să realizeze un material care să conțină informații de bază referitoare la utilizarea cookie-urilor, la drepturile utilizatorilor și la obligațiile furnizorilor. Publicăm astăzi o primă versiune a acestui material, pe care o supunem consultării publice: dacă aveți comentarii, sugestii, propuneri de îmbunătățire a materialului, vă rugăm să le transmiteți pe adresa info at apti.ro.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.23

În contextul avansării discuțiilor asupra propunerii de regulament privind protecția datelor cu caracter personal, grupurile de lobby europene devin tot mai active. Un exemplu în acest sens este Federația Bancară Europeană (EBF), care a transmis Parlamentului European o scrisoare în care își exprimă poziția cu privire la Propunerea de regulament și formulează o serie de propuneri de amendare. Câteva dintre aceste amendamente au fost preluate ca atare de către Comisia pentru piață internă și protecția consumatorilor.

Pe scurt, EBF vrea mai obligații mai slabe referitoare la notificarea încălcării securității datelor, o mai mare libertate în ceea ce privește realizarea de profiluri ale utilizatorilor, consimțământ implicit, amenzi reduse și mai multe condiții pentru prelucrarea legală a datelor: a) prelucrarea datelor preluate din liste sau documente disponibile publicului, care ar trebui să fie întotdeauna legală; b) prelucrarea „necesară pentru apărarea unui interes, colectare de probe într-o acțiune judiciară sau intentarea unei acțiuni în justiție”.

EBF vrea ca operatorii să poată folosi consimțământul implicit al utilizatorilor pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, fără să invoce însă niciun motiv specific pentru lipsa dorinței sau a capacității de a solicita consimțământul explicit. De asemenea, EBF vrea eliminarea prevederilor conform cărora consimțământul este solicitat în situații în care există un dezechilibru semnificativ între operator și persoana vizată. Aici este măcar oferit un motiv, acela că situația respectivă s-ar aplica în cazul băncilor.

O altă propunere vizează reducerea amenzilor care pot fi aplicate de către autoritățile pentru protecția datelor în cazurile în care operatorii încalcă prevederile legale – propunerea Comisiei Europene prevede cifra de 1 milion de euro sau 2% din cifra de afaceri globală anuală ca valoare maximă a amenzilor pentru cele mai grave încălcării ale legii. EBF propune eliminarea celei de-a doua părți a prevederii, considerând că impunerea unor astfel de amenzi ar fi neproporțională.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.23

În data de 26 noiembrie 2012, 132 sau 133 nume de domenii au fost blocate de către autoritățile SUA (.S. Immigration and Customs Enforcement's Homeland Security Investigations - ICE), în colaborare cu Europol și cu autorități polițienești și judiciare naționale din Europa. Domeniile blocate au fost suspectate că vând online produse contrafăcute.

Comunicatul de presă comun al ICE și Europol nu doar că nu indică același număr de site-uri blocate (132 pe site-ul ICE și 133 pe site-ul Europol), dar nici nu pare să facă diferența între mărci înregistrate și drept de autor („deținătorii drepturilor de autor au confirmat faptul că produsele cumpărate erau contrafăcute” sau „un banner care ... îi informează în legătură cu infracțiunea de încălcare voită a drepturilor de autor”).

Autoritățile americane au mai blocat nume de domenii și cu alte ocazii, dar este pentru prima dată când sunt implicate domenii cod de țară (ccTLD), precum .be, .eu, .dk, .fr, .ro sau .uk. Autoritățile nu au dat publicității lista celor 31 de nume de domenii europene vizate de această acțiune, dar Torrentfreak a identificat deja o parte dintre aceste site-uri: chaussuresfoot.be, chaussurevogue.eu or eshopreplica.eu. Comunicatul de presă oficial vorbește despre „un exemplu bun de cooperare” ce „ne permite să îi urmărim pe infractorii care înșeală cumpărători din întreaga lume”. Nu se precizează însă dacă deținătorii numelor de domenii au fost identificați sau acuzați de încălcarea drepturilor de propietate intelectuală. Sau dacă s-a solicitat un ordin judecătoresc pentru a bloca respectivele site-uri. Sau dacă aceste site-uri vizau piața americană, astfel încât să reclame implicarea autorităților SUA.

Ieri, 3 decembrie 2012, a fost lansat un mini-documentar românesc despre dreptul de autor, relevanța acestuia în spațiul digital și posibile alternative la acest mod de  „protecție a autorilor și încurajare a inovării”.

„De ce mi se interzice sa copiez un film de pe internet sau să ascult o melodie? De ce există copyright? Pe cine afectează de fapt pirateria? De ce mă simt ca un infractor atunci când stau pe net? De ce nu pot pur și simplu să iau un film, o melodie sau o invenție și să le îmbunătățesc? Dacă ți-ai pus măcar una din întrebările astea, a sosit timpul să afli mai multe.”

Detalii şi pe pagina de Facebook a documentarului.

În contextul apropiatelor alegeri parlamentare, Hartapoliticii.ro, despre care am scris și cu alte ocazii, și-a extins funcționalitățile, pentru a oferi alegătorilor - utilizatori de Internet „informații obiective despre politicieni și alegeri”.

Pe lângă informațiile referitoare la activitatea parlamentarilor din actuala legislatură (2008 – 2012), hartapoliticii.ro include acum și date despre alegerile din 9 decembrie 2012 și despre candidații care au intrat în cursă pentru un loc de deputat sau senator pentru viitoarea legislatură.

Astfel, puteți găsi pe hartapoliticii.ro lista colegiilor uninominale pentru Camera Deputaților și Senat (în funcție de județ); pentru fiecare colegiu, sunt prezentate: lista candidaților, știri despre acești candidați, rezultatele la alegerile parlamentare din 2008 și lista localităților și/sau străzilor care fac parte din respectivul colegiu. În plus, fiecare candidat are propria sa pagină, pe care veți putea găsi: date de contact, activitatea candidatului în alte legislaturi, acolo unde este cazul, știri recente despre candidat, declarații ale acestuia, precum și date despre integritatea candidatului, importate de pe RomâniaCurată.ro.

Dacă nu știți din ce colegiu faceți parte, îl puteți identifica, în funcție de numele străzii, comunei sau orașului în care locuiți: http://hartapoliticii.ro/?cid=cauta_colegiu

Şi dacă vreți să înțelegeți cum funcționează sistemul electoral uninominal în baza căruia sunt aleși deputații și senatorii, acest grafic vă poate fi de folos.

Un filmuleţ explicativ vă arată "cum să folosiţi hartapoliticii pentru a vota informat".