Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

Atunci când i-au fost adresate întrebări referitoare la principiul neutralităţii Internetului, Comisia Europeană a afirmat că existau doar puține date care să demonstreze faptul că au loc încălcări ale acestui principiu. Un nou proiect, netneutralitymap.org, oferă informații despre încălcarea neutralității Internetului în lume, documentând, în acest fel, necesitatea unei legislații privind neutralitatea Internetului.

Deși neutralitatea Internetului este în momentul de față discutată în întreaga Europă, foarte puține date concrete sunt folosite în aceste dezbateri. Proiectul  netneutralitymap.org încearcă să schimbe acest lucru, printr-o nouă modalitate de prezentare a datelor obținute în urma testelor “Glasnost” efectuate la nivel global de către Measurement Lab (teste prin care se verifică dacă furnizorul de acces la Internet foloseşte practice de gestionare a traficului în funcţie de aplicaţii). Aceleaşi instrumente utilizate de către  Measurement Lab sunt folosite pentru identificarea cazurilor de încălcare a neutralității Internetului survenite pe parcursul unui  an. Frecvenţa acestor cazuri este evidenţiată într-o hartă care arată în mod clar faptul că încălcările principiului neutralității Internetului sunt practici obișnuite în Europa.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.18

În data de 11 septembrie 2012, Parlamentul European a votat asupra raportului elaborat, din proprie inițiativă, de către Jean-Marie Cavada (EPP, Franța), cu privire la distribuirea online a operelor audiovizuale.

Raportul inițial conținea o serie de termeni suprinzători și potențial problematici referitori la răspunderea operatorilor de rețea. Textul făcea referire la identificarea de “modalități care să încurajeze operatorii de rețea să își standardizeze instrumentele tehnice” în scopul aplicării prevederilor legale privind dreptul de autor, menționând în același timp că tendința actuală este aceea de eliminare a răspunderii operatorilor de rețea. Această abordare este însă eronată, putând conduce la privatizarea cenzurii (aplicarea de măsuri de cenzură de către sectorul privat) și încurajarea aplicării dreptului de autor în afara statului de drept. În plus, printr-o astfel de abordare nu se atinge obiectivul raportului, și anume acela de a promova și dezvolta accesul la conținut cultural.

Din fericire, partea problematică a raportului (pct.59 din raportul final) a fost respinsă de către Parlamentul European în cadrul procedurii de vot final.

Acest vot este important din trei motive.

În primul rând, Parlamentul European ar fi întâmpinat dificultăți în a convinge alte instituții cu privire la credibilitatea sa în acest dosar. Un raport care conține afirmații evident eronate nu poate fi credibil.

Open Media Challenge (OMC) este un eveniment co-finanțat de Knight-Mozilla Open News.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.17

Către sfârșitul lunii iulie 2012, un e-mail ciudat și suprinzător a fost transmis de către Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene către statele membre și Comisia Europeană. E-mailul explica faptul că prevederile privind sancțiunile penale din proiectul de acord comercial dintre UE și Canada (CETA) urmează modelul celor din ACTA. Secretariatul General al Consiliului este îngrijorat de faptul că acest lucru reprezintă o problemă, întrucât, pe de o parte, încheierea și implementarea CETA reprezintă o prioritate declarată a UE, iar, pe de altă parte, va trebui să i se solicite din nou Parlamentului European să aprobe textul final al Acordului.

Statele membre se pare că au fost suprinse de acest e-mail. În primul rând, după întreaga controversă din jurul ACTA, statele membre nu înțeleg, în primul rând, de ce a fost transmis un e-mail atât de direct. Având în vedere că, în cazul ACTA, documente secrete au fost făcute publice în mod indirect, ar fi fost logic ca mesajul transmis să fi fost mai subtil. În al doilea rând, după adoptarea Tratatului de la Lisabona, responsabilitatea coordonării unor astfel de politici aparține acum Comisiei, așa că nu este clar de ce Consiliul și-a asumat sarcina de a ridica această problemă.  

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.17

În 17 și 18 septembrie 2012, Comisia juridică a Parlamentului European va discuta asupra propunerii privind crearea unui patent unitar.Va fi interesant de urmărit dacă aceste discuții vor readuce în atenție patentele pentru software, după cum pare să fie cazul, având în vedere recentele conflicte cu privire la patente, care au avut loc în SUA (cum ar fi cele dintre Apple și Samsung). Există, de asemenea, și amenințarea generată de monopolizarea pieței de către companii și împiedicarea inovației și introducerii de noi produse.

Câteva organizații europene, precum April și FSFE, propun o mobilizare generală în vederea contactării membrilor Parlamentului European, astfel încât Parlamentul să abordeze și finalizeze chestiunea patentelor pentru software.

 “Patentele pentru software sunt un adevărat flagel pentru companii și pentru dezvoltatorii de software. Patentele nu contribuie în niciun fel la inovație, ci împiedică dezvoltarea de noi produse, în timp ce ne expun unor neclarități tot mai mari din punct de vedere juridic”, a declarat Gérald Sédrati-Dinet, consilier pe probleme de patente al April.