Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.12

În 2011, Uniunea Europeană decidea împotriva introducerii filtrării obligatorii în Europa, ca urmare a unei analize democratice a dovezilor care arătau că o astfel de măsură nu este necesară. În 2012, Uniunea Europeană lucrează la o serie de proiecte care să introducă filtrarea “voluntară” a conţinutului încărcat (“upload”) pe Internet; pentru că această filtrare ar urma să fie introdusă în mod voluntar, nu este nevoie de nicio analiză democratică.

Există cel puţin trei iniţiative care urmăresc acest scop. În primul rând, “Coaliţia CEO” creată de Comisarul Kroes şi în cadrul căreia mari companii au fost invitate să propună măsuri care să facă Internetul “un loc mai sigur pentru copii”. Faptul că Facebook este responsabil pentru setări privind protecţia vieţii private, iar Microsoft pentru chestiuni legate de procedura “notice and takedown” pare să nu ridice semne de întrebare referitoare la faptul că întregul proces este folosit, de fapt, pentru scopuri comerciale.

Experienţa Microsoft în legătură cu procedura “notice and takedown” este departe de a fi exemplară. Cazuri recente arată că Microsoft, folosindu-se de faptul că Google aplică la nivel global legislaţia SUA privind protecţia dreptului de autor, a solicitat în mod repetat Google să elimine linkuri din rezultatele căutărilor, însă aceste linkuri rămân disponibile în propriul motor de căutare al Microsoft. Pe de altă parte, Mincrosoft a dezvoltat un produs denumit “photoDNA”, folosit de către Facebook Marea Britanie ca filtru pentru încărcarea de fişiere, menit să prevină încărcarea de materiale reprezentând abuzuri asupra copiilor. Ce se întâmplă când cineva încearcă să încarce astfel de materiale? Nu şţie nimeni. Ce se întâmplă dacă un infractor încearcă să încarce segmente neincriminatorii ale unor imagini, încercând astfel să îşi filtreze propria colecţie de imagini ilegale pentru a identifica imagini care nu sunt cunoscute poliţiei ? Nu se ştie. Cât de mare este riscul ca astfel de măsuri de reprezinte, de fapt, stimulente pentru crearea de noi imagini ilegale şi apariţia de noi abuzuri? Nu se ştie

• 13 iunie 2012: Preşedintele României promulgă legea privind reţinerea datelor, în forma adoptată de Camera Deputaţilor;
• 18 iunie 2012: Legea nr.82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice este publicată în Monitorul Oficial al României nr.406/2012.

•  19 iunie 2012 : Camera Deputaţilor respinge propunerea legislativă (vezi rezultate vot), fiind astfel încetată procedura legislativă

15 organizaţii ale societăţii civile, printre care şi ApTI, au transmis Primului Ministru o scrisoare prin care îi solicită o întâlnire pe tema implementării, de către România, a Open Government Partnership.

-------------------------------------------------------------------------------------------

"Pe data de 6 septembrie 2011 România a aderat la inițiativa internațională „Open Government Partnership” (OGP). Această inițiativă, promovată de președintele SUA și președintele Braziliei, la care au aderat peste 70 de state până în prezent, încurajează responsabilizarea, transparentizarea și implicarea cetățenilor în procesul de guvernare, prin deschiderea datelor din sectorul public, pentru a fi utilizate în mod inovativ de către cetățeni, în vederea eficientizării procesului de guvernare și stimulării dezvoltării economice.

Organizațiile non-guvernamentale semnatare au fost partenere ale Ministerului de Justiție în redactarea planului de acțiune al României, aprobat prin memorandum în ședința de guvern din data de 11.04.2012 și prezentat pe 17 aprilie la întâlnirea anuală OGP, ce s-a desfășurat în Brazilia. Din partea organizațiilor societății civile, a participat la întâlnirea anuală Fundația Soros, membră a OGP.

Planul de acțiune își propune îmbunătățirea serviciilor publice, creșterea integrității publice și gestionarea mai eficientă a resurselor publice. În acest scop, planul prevede o serie de măsuri privind deschiderea datelor, ce urmează a fi implementate în perioada 2012 – 2014.

Având în vedere că în anul 2012 România și-a asumat publicarea achizițiilor publice, a bugetelor și a execuțiilor bugetare în format deschis și că OGP presupune o colaborare continuă a guvernului cu sectorul non-guvernamental dar și cu dezvoltatorii de software și că România va trebui să prezinte un raport de autoevaluare în decembrie 2012, alături de raportul ce va fi realizat de experți independenți, vă solicităm o întâlnire pe această temă."

Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR - CH), ApTI, Active Watch - Asociaţia de Monitorizare a Presei, Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Asociaţia Naţională a Internet Service Providerilor (ANISP) au transmis Preşedintelui României o scrisoare prin care îi solicită acestuia să sesizeze Curtea Constitiuţională cu privire la recent adoptata Lege privind reţinerea

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.11

În data de 29 mai 2012, Organismul Autorităților Europene de Reglementare în domeniul comunicațiilor electronice (Body of European Regulators for Electronic Communications BEREC) a publicat rezultatele unei investigații efectuate alături de Comisia Europeană cu privire la practicile de gestionare a traficului și alte acțiuni similare care au impact negativ asupra caracterului deschis al Internetului în Europa.  

Investigația, care s-a bazat pe 400 de răspunsuri la un chestionar adresat operatorilor de pe piețele europene de comunicații electronice fixe și mobile, s-a concretizat  în trei documente pe teme conexe neutralității Internetului: un ghid privind calitatea serviciilor, un raport privind practicile de diferențiere a traficului și alte chestiuni conexe legate de concurență și un raport privind intreconectarea la nivelul adreselor IP.

Deși afirmă că practicile de gestionare și de diferențiere a traficului nu sunt dăunătoare în esență, BEREC atrage atenția asupra faptului că aceste practici “pot fi folosite în scopuri îndoielnice sau în moduri neadecvate”.

Concluziile BEREC arată că, în vederea asigurării neutralității Internetului, concurența dintre operatori ar trebui să aibă la bază o transparență efectivă și posibilitatea ca utilizatorii finali să poată schimba cu ușurință furnizorul de servicii. Autoritățile naționale de reglementare, precum și utilizatorii finali, trebuie să aibă posibilitatea de a monitoriza performanța serviciului de acces la Internet și a aplicațiilor utilizate prin intermediul acelui serviciu de acces la Internet.

Articol preluat din Newsletter-ul EDRi 10.11

Comisia Europeană a publicat, în data de 4 iunie 2012, o nouă propunere de regulament privind semnăturile electronice și identitatea electronică, cu scopul de a extinde aria de cuprindere a actualei Directive privind semnătura electronic pentru a include noi servicii precum marcarea temporală și sigilarea prin mijloace electronice a documentelor electronice, în vederea garantării originii și integrităţii documentelor electronice.

 “Propunerea de regulament vizează să garanteze că persoanele fizice și firmele pot utiliza propriile sisteme naționale de identificare electronică pentru a accesa servicii publice în alte țări UE în care sunt disponibile sisteme de identificare electronică”, se arată în comunicatul de presă emisă de către Comisia Europeană.

Prin propunerea de regulament se prevede că sistemele de identificare electronică utilizate de către cetățeni vor fi recunoscute automat în alte state membre ale UE, fără să fie necesară îndeplinirea altor formalități. “Propunerea de regulament va asigura o acceptare reciprocă a sistemelor de identificare electronică (eID), a semnăturilor electronice și a serviciilor de încredere online conexe”, a explicat Ryan Heath, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru agendă digitală, Neelie Kroes.