Articol preluat de pe blogul http://www.alinpopescu.ro
Pentru ca in multe cercuri e discutia momentului, e oarecum interesant de vazut care sunt consecintele acordului dincolo de zecile de milioane care au luat ochii oamenilor din presa, determinandu-i sa reactioneze precum vanzatorul caruia i se pune o punga mare cu bani pe masa.
Ca si background pentru intelegere, e de spus faptul ca ambele procese (cel din Belgia si cel din Franta) au ca punct de plecare niste procese incepute undeva in anii 2005 – 2006 daca imi aduc aminte. Din motive profesionale o sa prefer sa comentez stirea de business din spate si nu situatia juridica din Franta ori din Belgia. Un articol aparut in
Gigaom spune lucrurilor pe nume si e un punct de vedere cu care sunt de acord.
Internetul e un loc liber. Adica, daca esti mic si iti construiesti un website, google te indexeaza la fel de bine ca pe marii publisheri. La fel se intampla si cu alte companii care-ti scot in fata continutul. Nu ai nicio problema. Totul e sa stii sa te joci cu un sitemap, cu robots.txt sau cu alte asemenea. Si esti acolo. Pur si simplu. Odata cu acordul despre care discutam, se pune in discutie chiar esenta libera a internetului. Daca pana ieri puteai intra in indexul de la google fara bataie de cap, de azi incolo poti ajunge sa ai nevoie de un acord de licentiere a continutului catre google. Consencinta e ca, daca esti mic, o sa fii tratat altfel. Acum, extinde aceasta regula si la alte companii si gandeste-te ca nimeni n-o sa mai incerce sa proceseze continutul websiteurilor de frica unor procese costisitoare. Rezultatul e oarecum simplu: mai multi bani pentru un grup mic de companii, mai putine informatii accesibile online, mai putina inventivitate in mediul online. Si roata se va invarti.